Prezentatorul român Mădălin Ionescu a fost diagnosticat cu pneumonie pentru a treia oară în ultimii cinci ani, fiind internat recent la Spitalul Matei Balș după o agravare a stării de sănătate. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a relatat că problemele respiratorii au început în perioada pandemiei, iar plâmânii săi au rămas mai sensibili la infecții.
Istoricul problemelor de sănătate ale Mădălin Ionescu
Prezentatorul a povestit că în 1996, după o răceală severă, i s-a administrat Polidin, un imunomodulator autohton. Timp de aproximativ 25 de ani, nu a mai avut episoade grave de răceli, deși mai avea răceli ușoare de câteva ore. În 2021, a avut prima pneumonie, eveniment care, potrivit lui, a sensibilizat plămânii săi.
Polidinul și dispariția sa
Mădălin Ionescu a atras atenția asupra dispariției Polidinului, produs realizat de Institutul Cantacuzino. Acesta era un imunomodulator injectabil, utilizat pentru stimularea sistemului imunitar și prevenirea infecțiilor respiratorii, dezvoltat în anii ’60 de o echipă condusă de microbiologul Sylvia Hoișie.
Polidinul a fost un produs de referință în cercetarea medicală românească. În perioadele de vârf, se produceau milioane de fiole anual, fiind unul dintre cele mai cunoscute medicamente dezvoltate în România.
Declinul producției și retragerea autorizației
În 2010, Agenția Națională a Medicamentului a retras autorizația pentru producerea produselor injectabile ale Institutului Cantacuzino. Motivul invocat a fost lipsa certificării pentru bune practici de fabricație (GMP).
În anul următor, conducerea institutului a solicitat încetarea autorizațiilor pentru 21 de produse, inclusiv Polidin. Până în 2012, producția a fost oficial încheiată, iar institutul a intrat într-un declin semnificativ, din cauza problemelor tehnice și a managementului defectuos.
Întrebări fără răspuns și interesul economic
Prezentatorul pune întrebări legate de motivele reale ale retragerii Polidinului, menționând că explicațiile oficiale sunt tehnice, legate de standardele europene. El sugerează că ar putea fi și interese economice, având în vedere diferența de preț între medicamentele românești și cele importate.
Ionescu afirmă că interesul comercial și imobiliare ar fi putut contribui la declinul Institutului Cantacuzino, întrucât medicamente românești mai ieftine și eficiente au fost înlocuite de importuri mai scumpe.
Situația actuală a Institutului Cantacuzino
După declin, în 2010, institutul a fost trecut în subordinea Ministerului Apărării Naționale, ca o măsură de salvare. În sistem au existat opinii că această mutare a fost esențială pentru supraviețuire, în condițiile în care producția internă de vaccinuri și seruri a fost redusă drastic.
În perioada imediat următoare, România a început să achiziționeze din import produse farmaceutice, plătind prețuri mai mari pentru medicamente de origine externă, în timp ce producția internă s-a diminuat.
Impactul asupra sănătății și cercetării medicale românești
Prezentatorul subliniază că, dincolo de aspectele administrative și economice, există și povești ale celor afectați. Odată, exista în România un produs autohton care contribuia la întărirea imunității și la prevenirea bolilor respiratorii, iar dispariția sa ridică întrebări referitoare la politicile de sănătate publică.
În mesajul său, Ionescu enunță că, înțelegerea motivelor pentru care Polidin nu mai este produs duce la o reflecție despre sustenabilitatea cercetării medicale românești și despre consecințele deciziilor administrative asupra sănătății populației.