Bucureștiul a înregistrat o reducere semnificativă a numărului de automate de vânzare a laptelui crud. În prezent, în capitală mai funcționează doar 17 astfel de aparate, față de 52 câte existau anterior. Cele mai multe sunt situate în sectoarele 2 și 3, în timp ce în sectorul 1 nu mai funcționează niciun aparat, iar în sectorul 5 există unul în Piața Rahovei.
Dispariția automatelor și interesul fermierilor
Producătorii de lapte cu ferme în zona capitalei indică un interes scăzut pentru această metodă de vânzare și previzionează o diminuare a numărului de automate. Unul dintre producători, cu cele mai multe aparate în București, intenționează să le retragă pe toate în acest an.
Litrinele de lapte crud cu grăsime de 4-5% se vând cu aproximativ 7 lei, față de 9-14 lei, prețul de raft pentru laptele proaspăt, provenit de la marii retaileri. Producătorul explică faptul că publicul preferă tot mai mult laptele pasteurizat, deși acesta din urmă are un termen de valabilitate mai lung și, astfel, mai multă siguranță pentru consumatori.
Producția de lapte a fermelor locale s-a încadrat, în ultimii ani, într-o zonă de dificultate economică. Motorina a ajuns la 8 lei litrul, forța de muncă s-a scumpit, iar prețul pentru laptele livrat procesatorilor a rămas la nivelul de acum șapte ani, de aproximativ 2 lei per litru.
Detaliile operațiunilor în piața automatelor de lapte
Una dintre companiile principale din acest segment, Agroindustriala Pantelimon SA, produce zilnic în jur de 5.000 de litri de lapte de la aproximativ 500 de animale. Firma deține patru automate în București, două dintre acestea fiind situate în Piața Obor. Aceasta este unul dintre cei mai mari producători de lapte care vinde prin automate de vânzare.
Producătorul Agroserv Măriuța, care operează sub marca Lăptăria cu Caimac, are patru automate în zona fermei, în Urziceni, Movilița, Afumați și Lehliu Gara. Vânzările prin aceste automate depășesc 100 de litri zilnic, fiind o cantitate considerată minoră în raport cu producția totală, care ajunge la peste 40.000 de litri pe zi.
Preferring să nu plaseze automatele drept principal canal de vânzare, Agroserv Măriuța le utilizează mai degrabă pentru a menține contactul cu comunitățile locale și pentru a întări încrederea în produsele proprii. În 2026, compania planifică să extindă numărul de automate cu încă unul sau două, păstrând această strategie de proximitate și acces direct.
Aspecte legate de siguranța și transparența automatelor de lapte
Automatele sunt autorizate de Autoritatea Sanitar Veterinară și pot fi verificate pe site-urile acestora și ale Direcțiilor Sanitar Veterinare. Cu toate acestea, diferențele între laptele direct de la fermă și cel distribuit prin intermediari nu sunt întotdeauna evidente pentru consumatori, ceea ce poate duce la confuzie.
Specialiștii subliniază că acest segment de piață rămâne de nișă, dar joacă un rol important în apropierea consumatorilor de produsele locale. Principalul avantaj constă în accesul la lapte foarte proaspăt, provenit direct din ferme, răspunzând interesului crescând pentru produsele mai puțin procesate și pentru trasabilitate.
Între fermele mici și cele medii, automatele pot fi o oportunitate de valorificare directă. Cu toate acestea, operarea acestora necesită logistică zilnică, respectarea unor standarde stricte de igienă și monitorizare constantă. Pe piață activează și operatori care funcționează ca distribuitori, fără a deține ferme proprii, ceea ce poate genera confuzie pentru consumatori.
Situația în alte județe
Trendul de reducere a numărului de automate de lapte se manifestă și în alte zone ale țării. În Ialomița, mai sunt activate opt automate, după ce în ultimii ani cinci au fost închise. În Prahova erau șase în august anul trecut, iar în Constanța sunt cinci.
La nivel național, județele Cluj, Arad și Iași dețin cele mai mari rețele de astfel de aparate. În Cluj funcționează 43 de automate, în Arad sunt 18, iar în Iași numărul ajunge la 25, conform datelor furnizate de ANSVSA.
Pe fondul scăderii continue la nivel național, automatele de lapte reprezintă o prezență discretă în multiple județe, dar cu potențial de menținere în anumite comunități, dacă respectă standardele de siguranță și transparență.