Iranienii trăiesc o situație conflictuală, marcată de război și masacre, în timp ce scena internațională urmărește cu interes evoluțiile. În timp ce bombardamentele americane și israeliene continuă să lovească ținte din Iran, inclusiv școli cu copii în ele, reacțiile și perspectivele din interior sunt marcate de disperare și frământări profunde.
Contextul intern și percepția populației
O cercetătoare iraniană din SUA, Narges Bajoghli, explică într-un articol publicat în New York Magazine complexitatea situației. Ea evidențiază existența unei „conștiințe duble” în rândul iranienilor, care detestă regimul, au pierdut membri ai familiei în închisori, dar nu pot să se bucure de moartea copiilor lor.
Narges Bajoghli este profesor și antropolog la Universitatea Johns Hopkins, specializată în studiile din Orientul Mijlociu. În 2024, a publicat o carte despre efectul sancțiunilor asupra Iranului, explorând impactul războiului economic asupra țării.
Articolul a fost redistribuit pe rețeaua X de Ramita Navai, pledând pentru urmărirea conturilor unor intelectuali iranieni ce scriu despre țara lor în această perioadă tulburătoare.
Disperare și radicalizare în interiorul Iranului
Bajoghli descrie o situație de disperare resumează în efortul iranienilor de a găsi o soluție, dar nu pe cea pe care o acceptă Occidentul. În ultimele zile, Iranul a fost scena unor reacții radicale, cu diferențe politice preexistente, acum amplificate de tensiunile și violențele recente.
Revoltele din ianuarie, însoțite de masacre, au accentuat diviziunile interne. Pe 8 și 9 ianuarie, Reza Pahlavi, fiul fostului monarh iranian, exilat de mulți ani în SUA, a îndemnat populația să preia controlul asupra centru și a fost urmat de represalii dure din partea autorităților, care au ucis mii de protestatari.
După aceste evenimente, opoziția s-a radicalizat, unii opozanți devenind mai duri și mai disperați. În această atmosferă, Pahlavi s-a poziționat ca lider al unei Iran libere, beneficiind de sprijinul canalului de televiziune Iran International, având o orientare pro-Pahlavi, transmis din Londra.
Posibile scenarii pentru viitorul Iranului
Narges Bajoghli consideră că Iranul, supus unei campanii intense de bombardamente, nu va ieși din criză ca o democrație liberală. În schimb, țara va fi probabil traumatizată, fragmentată sau chiar va colapsa ca stat. Un scenariu discutat intens este „balcanizarea”, adică împărțirea deliberată pe criterii etnice și regionale, ceea ce ar face ca situația Iranului să devină mai complicatedă decât cea a Irakului, consideră cercetătoarea.
Există și opțiunea unui colaps total al statului, ceea ce ar însemna lipsa unui guvern funcțional pe o suprafață mare, într-una din cele mai strategice zone ale lumii.
Un alt scenariu, respins de intervenționiștii occidentali, este acela ca Iranul să devină „Vietnamul pentru SUA” sau „Afganistanul pentru Rusia”, adică o țară capabilă să absoarbă loviturile militare până când chiar și superputerile își pierd interesul să intervină.
Principalul obstacol în viitorul aproape îl reprezintă dorința societății iraniene de independență față de influențele externe, forțată de o istorie de 150 de ani a rezistenței față de intervențiile externe.
Impactul intervenției externe și percepția internațională
Bajoghli subliniază că operațiunile psihologice și campaniile de influență ale marilor puteri, menite să determine o parte a populației să dorească salvare externă, pot fi vulnerabile odată cu deteriorarea gravă a situației interne.
Pe măsură ce civililor le crește suferința în țara distrusă de război, aceste strategii ar putea fi contracarate de rezistența poporului. Pentru mulți iranieni, războiul devine un element de unitate împotriva invaziei, nu o oportunitate de a accepta pasiv dictatura sau dominația externă.
Specialista amintște că, în ultimii 150 de ani, societatea iraniană s-a construit în jurul dorinței de independență față de influențele străine, iar o eventuală recunoaștere a unei vieți sub dominație externă este improbabilă dacă țara continuă să fie măcinată de violență și presiune.
Acest subiect va fi analizat și într-un articol special din newsletterul „Rațiunea, înapoi!” de către jurnalistul Gabriel Bejan. Pentru abonare, se poate accesa site-ul respectiv.