România devine un punct strategic pentru operațiuni militare ale SUA, valorificat prin baza de la Mihail Kogălniceanu situată pe flancul estic al NATO, aproape de Marea Neagră. În timpul operațiunii „Midnight Hammer” din anul trecut, pentru atacurile asupra instalațiilor nucleare din Iran, România a avut un rol esențial ca centru logistic și de tranzit pentru forțele americane.
Poziție geografică și importanță strategică
Baza de la Mihail Kogălniceanu se află în apropierea Mării Negre, ceea ce îi conferă o poziție cheie pentru accesul rapid către Orientul Mijlociu, Caucaz și Asia Centrală. Este comparată deseori cu baza Ramstein din Germania, recunoscută ca centru major pentru operațiunile aeriene occidentale.
Fostul comandant suprem al NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove, a descris această bază drept „Ramsteinul Estului”. În opinia sa, infrastructura de la Mihail Kogălniceanu poate deveni crucială pentru viitoare misiuni de menținere a păcii sau operațiuni militare în regiune.
Breedlove a afirmat că eventuale intervenții pentru stabilizarea Ucrainei ar depinde în mare măsură de infrastructura logistică din România, iar bazele aeriene de aici ar putea deveni centre pentru transportul de trupe și echipamente.
Chiar dacă România menține o poziție de autoritate în cadrul NATO, autoritățile de la București au exclus trimiterea de trupe în Ucraina, din cauza preocupărilor de securitate legate de apropierea față de Rusia.
Solicitarea SUA pentru utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu
Statele Unite au solicitat autorizație pentru dislocarea temporară de aeronave de realimentare în aer și pentru amplasarea unui contingent militar, precum și pentru avioane destinate misiunilor de inteligență, supraveghere și recunoaștere (ISR). Scopul acestor operațiuni ar fi fost sprijinirea unor posibile intervenții militare în regiune.
Deși solicitarea a primit aprobarea autorităților române, misiunea nu s-a materializat, iar forțele americane nu au mai utilizat baza pentru astfel de activități. O decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din data de 11 martie 2026 ar putea relua procedurile pentru autorizarea desfășurării acestor capabilități.
Scutul antirachetă de la Deveselu
Un alt element strategic important situat în România este sistemul antirachetă de la Deveselu, parte a scutului NATO, destinat prevenirii unui atac balistic provenind din Orientul Mijlociu. Sistemul a fost construit pentru a intercepta posibilitatea lansării de rachete împotriva Europei, în special din Iran.
Ideea amplasării acestei instalații a fost discutată inițial în perioada președintelui Traian Băsescu, în timpul administrației George W. Bush, și finalizată în 2011, în mandatul președintelui Barack Obama. Sistemul de la Deveselu este situat la circa 2.500 km de Iran și a fost modernizat în 2023 pentru a fi compatibil cu cele mai recente tehnologii NATO.
Reacțiile Rusiei au fost critice, acuzând că sistemul poate afecta echilibrul strategic din regiune, deși oficial scopul său este de descurajare a atacurilor balistice din Orientul Mijlociu.
Modernizări și roluri suplimentare ale bazei de la Mihail Kogălniceanu
Baza aeriană a fost continuu modernizată și extinsă, fiind utilizată pentru exerciții internaționale și ca punct de tranzit pentru trupe și echipamente trimise în Afganistan și alte teatre de operații. În plus, este folosită pentru instruirea aviatorilor români și pentru activități aeriene ale unităților militare străine din Europa.