Evoluțiile tensionate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot influența inflația și economia europeană, inclusiv pe cea a României, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. El precizează că o creștere de 10% a prețului petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la inflația anuală.
Impactul conflictului asupra piețelor globale
Viceguvernatorul susține că escaladarea situației de securitate din Orientul Mijlociu crește volatilitatea piețelor de energie și financiare la nivel mondial. Această incertitudine sporește riscurile pentru economia globală și pentru piețele de energie, în special dacă conflictul se prelungește.
„Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice”, a declarat Marinescu la conferința „Rethink Romania” găzduită de BNR.
Pentru economiile europene, prelungirea conflictului ar putea avea consecințe persistente, în principal prin creșterea prețurilor la energie și a costurilor asociate.
Vulnerabilitatea României în context global
Deși România importă relativ puțin petrol, fiind estimată o dependență netă de importuri în valoare de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, aceasta trebuie să gestioneze efectele indirecte asupra prețurilor bunurilor de consum. Estimările BNR indică o posibilă reducere spre 1% din PIB în 2025.
„Expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă”, a atras atenția Marinescu, semnalând vulnerabilitatea economică a țării.
Necesitatea consolidării fiscale
Viceguvernatorul a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică. El a afirmat că „nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice”, menționând că această măsură este vitală pentru credibilitatea politicilor economice și stabilitatea macroeconomică.
România continuă să se confrunte cu deficite ridicate, atât pe partea bugetară, cât și pe cea externă. În 2025, deficitul de cont curent s-a diminuat ușor, până la 7,95% din PIB, față de 8,2% în 2024, în ciuda măsurilor de ajustare fiscală.
Schimbări în structura creșterii economice
Conform datelor prezentate de Marinescu, economia României începe să se schimbe, cu o contribuție mai mare a investițiilor. În 2025, creșterea economică a fost de aproximativ 0,7%, iar investițiile au avut o pondere de 1 punct procentual în această creștere, față de 0,4 puncte procentuale din consum.
El a subliniat importanța accelerării acestui proces pentru a obține un model economic mai sustenabil. „Trebuie să extindem aceste tendințe și să investim în competitivitate și producție”, a spus Marinescu.
Rolul fondurilor europene și strategia pentru 2026
Un alt punct important transmis de viceguvernator este impactul fondurilor europene asupra economiei naționale. România a beneficiat de aproape 100 de miliarde de euro din aceste fonduri, contribuind la dezvoltarea economică și gestionarea perioadelor de criză.
El a menționat că 2026 trebuie să fie anul accelerării absorbției fondurilor europene, mai ales în contextul apropierii termenului limită al programului PNRR, pentru a sprijini investițiile și proiectele de infrastructură.
Importanța adoptării bugetului pe 2026
Marinescu a evidențiat că adoptarea rapidă a bugetului pentru anul următor este crucială pentru consolidarea încrederii în politicile economice. El a accentuat că acesta trebuie să transmită stabilitate politică și economică, într-un context de vremuri dificile.
„Sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal clar în direcția stabilității”, a încheiat viceguvernatorul BNR.