**Cristian Tudor Popescu critică poziția parlamentarilor AUR, POT și SOS în privința solicitării Statelor Unite pentru trimiterea de trupe și echipamente suplimentare în România**
Cristian Tudor Popescu a criticat dur parlamentarii AUR, POT și SOS, în special pe liderul AUR, George Simion, pentru modul în care s-au poziționat față de solicitarea Statelor Unite referitoare la trimițerea în România a unor trupe, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare, în contextul războiului din Iran. Acțiunea a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), apoi a fost validată în Parlament, în urma unei ședințe în care opoziția a manifestat prin huiduieli și vuvuzele.
**Declarații și reacții din Parlament**
În cadrul unei intervenții la B1 TV, Cristian Tudor Popescu a susținut că liderul AUR, George Simion, a dat un discurs de tip anti-războinic, atribuindu-i declarațiile unei influențe externe. Potrivit jurnalistului, Simion ar fi indicat în plen că „ultimul lui stăpân, cel mai de sus stăpân, este Putin, nu Trump”, în condițiile în care acesta s-a străduit să arate o relație complicată cu Statele Unite, fără succes.
Popescu a acuzat discursul de tip propagandistic asemănător celui finanțat de Kremlin în anii `80. El a subliniat că această atitudine este claristicată și a sperat ca, măcar printre votanții AUR considerați non-extremiști, să apară conștientizare despre natura situației actuale.
Liderul AUR a fost criticat pentru opinia sa conform căreia decizia CSAT a fost luată „pe genunchi” și reprezintă o afectare a destinului național. El a susținut că doar 64 de parlamentari au consultat documentul clasificat trimis de Cotroceni și a afirmat că nu a fost oferit un mandat clar pentru aprobare.
**Poziția lui Cristian Tudor Popescu despre deciziile instituțiilor**
Gazetarul a explicat că decizia de a trimite trupe și echipamente este una tehnică și reprezintă o obligație a statului în cadrul parteneriatului strategic și al regulilor NATO. Popescu a precizat că această solicitare a fost o cerere explicită a Statelor Unite, la care autoritățile române au răspuns conform înțelegerilor internaționale.
Potrivit acestuia, președintele Nicușor Dan nu avea ce să răspundă în privința solicitării americane, întrucât decizia fusese luată pas cu pas și era o procedură standard, nefiind necesară aprobare parlamentară. El a mai afirmat că hotărârea CSAT era una “tehnică”, trecută în acordurile internaționale, inclusiv în documentele NATO și ale relației cu Statele Unite, și nu necesita o aprobare formală din partea Parlamentului.
**Contextul și procedura decizională**
Solicitarea Statelor Unite a fost aprobată de CSAT, după care a primit validare parlamentară într-o ședință marcată de manifestări de nemulțumire ale opoziției. Reprezentanții opoziției, în special cei din AUR, POT și SOS, au huiduit și au folosit vuvuzele pentru a-și exprima dezacordul în timpul procedurii.
Popescu a subliniat că toate aceste decizii sunt parte a unui proces tehnic și legal, bine stabilit în cadrul instrumentelor internaționale și alianțelor din care România face parte.
**Aspecte legale și strategice**
Astfel, cererea de trimitere a trupelor și echipamentelor se încadrează în prevederile parteneriatului strategic și în regulamentul NATO, nefiind o hotărâre supusă în mod obligatoriu votului Parlamentului, conform explicațiilor jurnalistului.
În cadrul dezbaterilor parlamentare, decizia a fost prezentată ca fiind una strict procedurală, fără implicații politice sau decizii discreționare nejustificate.
**Confirmările oficiale și procedurile internaționale**
Răspunsurile din partea autorităților naționale și internaționale sugerează că toate etapele decizionale au urmat formalitățile stabilite în acordurile internaționale și convențiile NATO.
Decizia este considerată, conform expertizei, o componentă a angajamentului strategic al României în contextul geopolitic actual, fiind vorba despre o măsură practică, nu politică.