Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că bugetul pentru anul 2026 aprobat de Guvern este unul realist, reflectând prioritățile și capacitățile actuale ale României. El a afirmat că bugetul a fost pregătit ținând cont de posibilitățile financiare ale țării și de necesitatea de a susține creșterea economică.
Estimări economice pentru 2026
Nazare a anunțat o creștere economică prognozată de 1% pentru anul 2026. În același timp, se estimează o rată a inflației de 6,5% pentru același an.
Investiții și fonduri europene
Bugetul pentru 2026 prevede investiții totale de aproximativ 164 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere față de cele 138 de miliarde de lei alocate în 2025 pentru investiții publice. Majoritatea fondurilor provin din fonduri europene, ceea ce indică o creștere semnificativă a finanțărilor externe pentru proiecte naționale.
Impactul asupra dobânzilor și cheltuielilor de apărare
Pentru 2026, estimările indică o creștere a costurilor legate de dobânzi cu aproximativ 10 miliarde de lei, din cauza acelor condiții financiare. De asemenea, bugetul alocă suplimentar circa 6 miliarde de lei pentru sectorul apărării.
Obiectivele fiscale și condițiile fermate cu UE
Ministrul a subliniat că, în ciuda creșterilor de cheltuieli, deficitul bugetar va fi menținut în conformitate cu angajamentele convenite cu Comisia Europeană, fiind stabilit la 6,2% din PIB în termenii cash și la 6% conform standardelor ESA. Aceste cifre corespund obiectivelor de reducere a deficitului.
Pasii către ieșirea din procedura de deficit excesiv
Nazare a menționat că bugetul pentru 2026 marchează primul pas semnificativ în procesul de ieșire din procedura de deficit excesiv, pe care România o are de aproape 10 ani. La finalul anului 2024, deficitul va fi de 9,3%, urmând ca în 2026 să scadă la 6,2%.
Perspectivele pentru anul următor
Conform planurilor, țara va finaliza procesul de ajustare fiscală până în 2029, moment în care se intenționează eliminarea definitivă a statutului de stat sub procedură de deficit excesiv. Aceasta reprezintă un avans important în încercarea de a reduce ștampila europeană asupra bugetului național.