Volodimir Zelenski a efectuat joi o vizită la București, unde a semnat un parteneriat strategic cu România. Contractul vizează cooperarea în domenii precum apărare, reconstrucție, energie și drepturile minorității românești din Ucraina. Vizita a fost inițiată de președintele ucrainean cu scopul de a transmite un mesaj către Ungaria, aflată în criză electorală și care blochează în prezent un împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Contextul politică și diplomatic al vizitei
Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, afirmă că Zelenski a ales momentul vizitei ca o mișcare politică pentru a influența relațiile cu Ungaria și pentru a demonstra că Ucraina încearcă să mențină o poziție favorabilă României. Relațiile dintre Ucraina și Ungaria sunt tensionate din cauza apropierii alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, și a problemelor legate de minoritatea maghiară din Ucraina.
Diplomația ucraineană s-a folosit de relația cu Bucureștiul pentru a compensa răcirea legăturilor cu Polonia și pentru a evidenția avantajele colaborării cu România. În 2023, Ucraina a promis că renunță la utilizarea etnonimului moldovean/moldovenesc și la limba moldovenească, diferență față de limba română, afirmă Goșu. Recent, Ucraina a făcut concesii, precum introducerea sărbătorii limbii române la 31 august și menținerea numărului școlilor cu predare în limba română.
Această flexibilitate diplomată, susține expertul, este rezultatul cunoașterii punctelor sensibile ale Bucureștiului, influențată de referințe culturale de secol XIX, specifice romanismului naționalist. Vizitele și parteneriatul semnat în primăvara anului 2026 în contextul alegerilor din Ungaria sunt percepute ca o strategie de consolidare a relației bilaterale și ca o ripostă la blocajele din relația cu Ungaria și Slovacia, care blochează un împrumut european.
Manevre diplomatice și interese regionale
Într-un cadru mai larg, Goșu afirmă că Ucraina a folosit relația cu România pentru a atrage aliați în fața presiunilor din partea Uniunii Europene și pentru a arăta Poloniei și altor state că are o alternativă pentru tranzitul de cereale și pentru anumite interese regionale.
Primul contact direct între Zelenski și București a avut loc în 2023, fiind o reacție la tensiuni generate de campania electorală în Polonia, iar a doua oară în primăvara anului 2026, în contrast cu relațiile tensionate cu Budapesta. În aceste momente critice, diplomația românească a obținut concesii importante, precum promisiuni de menținere a școlilor românești și declararea zilei limbii române. Goșu consideră că astfel România a reușit să obțină unele rezultate, dar crede că nu a fost capabilă să atingă salturi calitative în relația bilaterală.
Pe plan intern, declarațiile precum cele ale lui Nicușor Dan despre comunitatea românească din Ucraina sunt criticate de expert, care afirmă că oficialii români nu au interacționat direct cu vorbitorii de limba română din zonele Cernăuți și Odesa. În opinia sa, problemele comunităților românești pot fi discutate la nivel diplomatic, însă acestea sunt de natură mai complexă, implicând interese financiare și influențe din partea serviciilor secrete.
Necesitatea României în contextul european și regional
Goșu explică că Ucraina are nevoie de o Românie prietenoasă sau, cel puțin, neutra pentru a evita aderarea la clubul țărilor ungaro-slovace și cehe, care pot complica poziția Kievului la Bruxelles. Frontiera cu România, cea mai lungă a Ucrainei cu un stat membru UE și NATO, este esențială pentru tranzitul militar și energetic, precum și pentru refugiații ucraineni aflați în România.
Relația bilaterală are, în opinia expertului, o importanță strategică, chiar dacă relațiile militare sunt dificil de concretizat din cauza atitudinii percepute ca ostilă din partea unor oficiali români. Goșu numește această situație o similaritate cu comportamentul Rusiei și avertizează asupra riscului ca, în viitor, Ucraina să-și găsească aliați mai interesați în alte state.
În privința poziției internaționale a României, expertul se arată sceptic, afirmând că nu există o clarificare a direcției strategice, iar Ucraina nu are în prezent intentia de a o sprijini în relația cu Washingtonul. El sugerează că vizitele lui Zelenski la București au avut și un scop de a regla anumite aspecte de ordine regională, mai ales în contextul turbulențelor din zona.
Implicarea comunității românești și perspective
Referitor la declarațiile lui Nicușor Dan despre comunitatea românească, Goșu critică lipsa de implicare directă și afirmă că oficialii români nu au vizitat zonele cu vorbitori de limba română, dar primesc rapoarte din surse asiatice și de servicii secrete, care păstrează o imagine de naționalism și de așteptare de intervenție. El atrage atenția asupra nevoii de reformare a instituțiilor de securitate pentru a evita ca interesele personale din aceste structuri să interfereze cu interesul național.
În concluzie, expertul consideră că România trebuie să-și clarifice și să-și strategizeze poziția față de Ucraina și să dezvolte relații mai eficiente, pentru a-și proteja interesul național într-un context european și regional instabil.