Kosovo va amâna cu un an intrarea în vigoare a legii privind străinii, după presiunile Uniunii Europene. Decizia a fost anunțată sâmbătă de premierul kosovar Albin Kurti, în contextul negocierilor cu diplomații europeni și cu Serbia, și a fost salutată de comunitatea internațională, inclusiv de Belgrad și Bruxelles.
Decizia privind legea asupra străinilor
Legea, care urma să fie aplicată de luni, viza câteva mii de cetățeni sârbi rezidenți în Kosovo, fără documente de identitate kosovare. În special, erau vizate persoanele angajate în sistemele paralel de educație și sănătate finanțate de Serbia. Anunțul de amânare al intrării în vigoare a fost făcut oficial de premierul Kurti, în condițiile unor discuții intense cu reprezentanții europeni.
Intervenția Europei în dialogul Kosovo-Serbia
După întrevederea de la Priștina cu Peter Sorensen, emisarul special al Uniunii Europene pentru dialogul Kosovo-Serbia, premierul Kurti a declarat că guvernul său va elibera cetățenilor sârbi din Kosovo permise temporare de ședere valabile 12 luni, cu posibilitate de prelungire.
Sorensen a spus că decizia a fost luată pentru a nu afecta furnizarea serviciilor de sănătate și educație în zonele cu majoritate sârbă, în special în nordul Kosovo.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a apreciat această mișcare ca fiind un progres important pentru populația din Kosovo. Ea a menționat că aceste evoluții pot relansa dialogul între Belgrad și Priștina, și a exprimat disponibilitatea de a organiza o reuniune la nivel înalt.
Reacții din Serbia și Belgrad
Președintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat că decizia reprezintă o ușurare pentru sârbi și a mulțumit europeanilor pentru evitarea unui conflict mai grav.
Petar Petkovic, responsabil al guvernului sârb pentru chestiunea Kosovo, a spus că această soluție va permite funcționarea corectă a instituțiilor de sănătate și învățământ sârbe din Kosovo. El a adăugat că s-a evitat închiderea acestora, ceea ce ar fi afectat aproximativ 20.000 de persoane.
Belgradul continuă să finanțeze instituții și servicii destinate minorității sârbe, deși majoritatea acestora sunt în proces de dezmembrare initiat de actualul guvern al lui Kurti.
Prim-ministrul albanez Edi Rama a cerut UE „să dea dovadă de același curaj” în procesul de negocieri cu Priștina, pentru ca această să avanseze spre aderarea la Uniunea Europeană.
Contextul politic și social din Kosovo
De la proclamarea independenței în 2008, Kosovo a rămas o regiune disputată. Belgradul nu recunoaște această independență și finanțează sistemul paralel de servicii și instituții pentru sine.
La începutul anului 2024, guvernul lui Albin Kurti a intensificat măsurile de dezmembrare și de închidere a agențiilor sârbe, inclusiv oficiile poștale, bancare și municipalitățile „paralele”. În plus, utilizarea dinarului sârb a fost interzisă, fiind înlocuit cu euro.
Sectoarele de sănătate și educație finanțate de Belgrad sunt ultimele funcționale în regiune, dar se află în proces de diminuare rapidă.
Decizia de amânare a aplicării legii privind străinii reflectă eforturile europene de a stabilizează situația și de a evita escaladarea conflictului.