România se confruntă cu probleme grave în gestionarea deșeurilor, fiind subiectul unor controverse atât la nivel național, cât și european. Datele indică faptul că peste 90% din deșeurile generate în țară sunt depozitate, iar rata de reciclare rămâne cea mai scăzută din Uniunea Europeană. În ciuda planurilor și țintelor pentru separarea materialelor, acestea sunt adesea doar pe hârtie, iar deșeurile sortate ajung, în final, într-un singur loc.
Majoritatea deșeurilor ajung în depozite
Potrivit estimărilor sectorului, în România există aproximativ 500 de depozite de deșeuri, cu diferite mărimi și statuturi legale. Majoritatea se află în proximitatea orașelor mari, iar multe dintre acestea sunt depozite neautorizate. Fostul șef al Gărzii de Mediu afirmă că pentru a obține informații reale despre acestea, este nevoie de date din interior.
Deșeurile colectate în mod legal sau illegal sunt, în final, amestecate și transportate către aceste depozite. Sistemul actual de gestionare a deșeurilor se bazează în principal pe gropi de gunoi, răspândite aproape în toate zonele țării.
Reacție și sancțiuni europene
Situația a motivat reacții din partea instituțiilor europene. În ianuarie, Comisia Europeană a trimis România la Curtea de Justiție a UE pentru că nu a remediat situația a 92 de depozite neconforme. Termenul pentru închiderea și ecologizarea acestora fusese iulie 2017, dar până în prezent, nouă depozite nu au fost închise sau reabilitate.
România a fost sancționată anterior pentru probleme similare. În 2023, Curtea de Justiție a UE a impus o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale, iar pentru fiecare zi de întârziere în care siturile rămân neconforme, statul plătește penalități de 600 de euro.
De unde provin deșeurile din alte țări
Pe lângă problemele interne, România devine, în ultimii ani, și itinerar pentru deșeuri provenite din alte state europene. Transporturile de gunoi vin din țări precum Italia, Germania, Austria sau Olanda. Costurile scăzute de depozitare, în jur de 30 de euro pe tonă, comparativ cu alte state din Europa Vest, fac România atractivă pentru traficul de deșeuri.
Este frecvent ca transporturile de deșeuri să fie declarate drept materiale reciclabile, dar în realitate să conțină gunoi. În alte cazuri, documentele sunt falsificate, iar camioanele sunt încărcate cu deșeuri acoperite de materiale aparent reciclabile, precum plastic sau anvelope.
Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca, afirmă că România se află la intersecția dintre costurile reduse de depozitare, ratele crescute de depozitare ilegala și capacitatea limitată de control, mai ales în contextul în care Europa Occidentală limitează activitățile de depozitare în cadrul legislației UE.
Transporturile provenite din alte state ajung adesea direct în depozite neautorizate, ceea ce agravează și mai mult gestionarea deficitară a deșeurilor în România.