Iran și Statele Unite au fost aproape de un acord privind programul nuclear, însă negocierile s-au epuizat înainte de a se ajunge la o înțelegere finală, în contextul unor atacuri israeliano-americane și a unor declarații dure din partea oficialilor. Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, afirmă că un posibil război pare să fie evitabil, dar situația a fost tensionată de deciziile administrations Trump și de blocajele în discuții.
Implicarea Omanului în mediere și schimbări de ton
Badr Albusaidi, care a jucat rolul de mediator între Iran și SUA, a ieșit din modulul diplomatic rezervat pentru a critica modul în care a fost gestionat conflictul. El a descris războiul drept o „catastrofă” și a spus că administrația lui Donald Trump „a pierdut controlul asupra propriei politici externe”. Omanul are o istorie lungă de mediere în regiune, fiind o punte de legătură între Iran și alte state.
În opinia sa, „Prietenii Americii trebuie să o ajute să iasă dintr-un război ilegal”, și a spus că politica externă a Washingtonului a fost afectată de o serie de decizii greșite. Albusaidi a criticat, explicit, conducerea Israelului pentru influența sa asupra deciziilor Statelor Unite, precum și pentru atacurile din 28 februarie, ce au avut loc la câteva ore după ultimele discuții.
Negocieri și încercări ultimo moment
Negocierile indirecte între Washington și Teheran au fost reluate în Oman pe 6 februarie și au continuat la Geneva pe 26 februarie, fiind considerate de experți cruciale pentru evitarea conflictului. În trecut, Astfel de negocieri au fost marcate de momente tensionate, dar și de speranțe de normalizare a relațiilor.
Albusaidi a amintit că, în ultimele nouă luni, SUA și Iranul au fost aproape de un acord de două ori, inclusiv în iunie anul trecut, când au avut loc atacuri israeliano-americane și uciderea liderului suprem Ali Khamenei, evenimente ce au crescut tensiunile.
Justificări și obstacole în procesul de negociere
Administrația Trump a justificat războiul cu presupusa amenințare „imediată” a programului nuclear iranian, dar Albusaidi consideră că cea mai mare greșeală a fost implicarea în conflict. El a acceptat că Iranul fusese dispus să nu stocheze materiale nuclearie ce puteau fi folosite pentru fabricarea unei bombe, dar a dorit încetarea sancțiunilor ce paralizau economia.
Decizia de a nu continua negocierile a fost influențată de refuzul Iranului de a discuta despre programul său de rachete balistice și ajutorul acordat grupurilor armate din regiune, precum Hamas, Hezbollah și milițiile Houthi, care reprezintă o problemă pentru Washington.
Un diplomat britanic a participat la runda finală de negocieri de la Geneva și a considerat că propunerea Iranului era suficient de importantă pentru a evita un război, însă aceste oportunități au fost compromisă de atacurile din 28 februarie.
Posibile consecințe și perspective viitoare
Albusaidi a afirmat anterior că, înainte de atacuri, Oman vedea un acord de pace ca fiind posibil dacă diplomația avea spațiul necesar. El a criticat decizia SUA de a merge mai departe cu atacurile, exprimându-și consternarea și rugăciunile pentru nevinovați. Oficialul din Oman a atras atenția că războiul nu ar fi în interesul Statelor Unite sau al comunității internaționale.
Declarațiile și poziția Omanului indică un efort de mediere pentru evitarea unui conflict armat în regiune, într-un context în care negocierile privind programul nuclear iranian rămân dificil de încheiat.