Guvernul României va redirecționa fonduri din plata restanțelor salariale către sectorul social, inclusiv pentru persoane vulnerabile, prin utilizarea sumelor alocate Iniței Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Aceasta va însemna o reducere a fondurilor destinate majorărilor salariale retroactive pentru magistrați, ca urmare a unui fenomen litigios de amploare.
Contextul finanțării salariale în justiție
în ultimii ani, statul a fost nevoit să plătească aproximativ 10 miliarde de lei prin titluri executorii magistraților și funcționarilor judiciali. Aceasta a rezultat din peste 20.000 de acțiuni în instanță, inițiate din 2018, privind drepturile salariale, deseori motivat de diferențe în aplicarea legii salariilor și discriminări salariale.
În 2024, premierul Ilie Bolojan a precizat că statul român a trebuit să achite aceste suma, reprezentând diferențe salariale, și a subliniat dificultățile în gestionarea acestor plăți. Sumele restituite au fost eșalonate până în 2029, cu un plafon anual de 1,6-1,7 miliarde de lei.
Valul de procese pentru salarii
Procesele pentru salarii s-au intensificat după aplicarea diferită a indicatorului VRS (Valoarea de Referință Sectorială). În 2018, universul angajaților din justiție a început să ceară recalculări ale salariilor date greșit conform acestei valori.
Inițial, în 2006 și apoi în 2017, legislația privind salarizarea a fost modificată, însă aplicarea nu a fost uniformă, determinând sesizări în justiție. Deciziile instanțelor au fost contradictorii, iar mulți angajați au dat în judecată statul pentru salarii mai mari și penalități de întârziere.
Deciziile din 2023 și impactul asupra salariilor
În 2023, ICCJ a decis majorarea salariilor tuturor angajaților din justiție cu un indice VRS de 605,2 pentru perioada de la 7 decembrie 2018 înapoi, aplicându-se retroactiv. În același an, procurorul general al României a emis un ordin pentru recalcularea salariilor în funcție de această valoare, pentru ultimii cinci ani.
Această recalculare a afectat mii de magistrați, grefieri și funcționari, care aveau salariile stabilite diferit anterior. În iunie 2025, președinta ICCJ anunțase că peste 3.500 de procese erau încă pe rolul instanțelor pentru soluționarea acestor drepturi salariale.
Situația actuală și alocarea fondurilor
Premierul Bolojan a declarat că, pentru plata restanțelor, Guvernul a folosit recent fondul de rezervă, fiind necesare resurse suplimentare pentru acoperirea diferențelor salariale. În decembrie 2025, Ministerul Finanțelor a menționat că statul mai are de plătit 10,6 miliarde de lei pentru diferențele salariale deținute de magistrați, sumă stabilită prin hotărâri judecătorești.
Sumele restante sunt în continuare eșalonate, iar plata anuală variază între 1,6 și 1,7 miliarde de lei, conform raportului ICCJ. În 2024, guvernul a utilizat fondul de rezervă pentru a acoperi această necesitate.
Originea valului de procese
Reclamațiile pentru salarii au pornit din 2006, când Guvernul Tăriceanu a stabilit un sistem de salarizare bazat pe un coeficient multiplicator aplicat unei valori VRS de 268 lei. Aplicarea diferențiată a acestei legi a dus, în timp, la dezbateri și acțiuni în instanță.
În 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat Legea salarizării unitare, care a majorat cu 25% indicele VRS pentru personalul din justiție, însă aplicarea nu a fost uniformă în toate județele. Începând cu 2018, a avut loc cel mai amplu val de procese pentru alinierea salariilor, câștigat de unii și pierdut de alții în instanță.
**Decizii din 2023 și recalculele salariale** au generat un număr considerabil de procese, fiind în curs de soluționare peste 3.500 de cauze, conform Curții de Conturi, care a evidențiat amploarea fenomenului litigios.