Anunțul preşedintelui Statelor Unite privind taxele vamale impuse partenerilor comerciali, făcut miercuri, a produs primele efecte vizibile pe pieţele internaţionale, inclusiv pe cea de la Bucureşti. Impactul pe termen mediu şi lung este aşteptat să afecteze balanţa comercială a României cu SUA, precum şi contractele companiilor româneşti cu parteneri din statele membre UE care exportă masiv în Statele Unite. Experţii consideră că o strategie integrată a statului ar putea atenua consecinţele, iar companiile agile ar putea profita de această situaţie.
Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, a evaluat impactul asupra economiei locale şi potenţialul de profit pentru companiile româneşti.
„România are un excedent comercial cu SUA, care se preconizează că va scădea semnificativ. Totuşi, impactul asupra balanţei comerciale, cauzat de diminuarea accesului companiilor europene pe piaţa americană, ar putea fi mai amplu, întrucât partenerii comerciali din UE sunt principalele destinaţii de export pentru România. Fără un plan de stimulare fiscală iniţiat de Germania, efectele anunţului recent ar fi fost mai grave”, a explicat Claudiu Cazacu.
Specialistul subliniază incertitudinile legate de viteza de implementare a planurilor şi de răspunsul Europei la conflictul comercial, care ar putea determina o nouă reacţie din partea SUA.
„În prezent, pieţele bursiere americane sunt mai afectate decât cele europene, ceea ce sugerează percepţia investitorilor asupra efectelor iniţiale ale anunţului”, a explicat consultantul.
Conform unei analize XTB din joi, indicii bursiere au scăzut după anunţul lui Donald Trump. Contractele futures pe indicele Nasdaq 100 au încheiat ziua cu o scădere de aproape 2,5%, în ciuda creşterilor anterioare. Indicele de frică VIX a crescut cu aproape 6%, iar incertitudinea înainte de deschiderea pieţei de mâine a crescut. Cursul EUR/USD a scăzut de la 1,091 la 1,083. Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere.
Poate fi această „criză” o oportunitate?
Întrebat dacă situaţia actuală prezintă o şansă pentru companiile româneşti, Claudiu Cazacu consideră că perioadele de reorganizare implică atât riscuri, cât şi oportunităţi.
„Deşi în ansamblu se poate vorbi despre o presiune negativă asupra veniturilor companiilor şi o creştere a preţurilor, o consolidare a relaţiilor comerciale între Europa şi alte regiuni, printre care Canada, ţările din America de Sud, Asia sau chiar o apropiere de Marea Britanie, ar putea crea şanse de creştere pentru companiile agile, capabile de reacţii rapide”, a precizat consultantul.
Un grad mai mare de coeziune europeană ar putea genera noi parteneriate în industrie şi servicii.
„În momentele dificile, prioritatea ar trebui să fie inovatia şi utilizarea eficientă a noilor tehnologii, inclusiv inteligenţa artificială, cu beneficii pe termen lung”, a concluzionat Claudiu Cazacu.
„Este nevoie de o strategie integrată”
Dan Luca, expert în politici europene şi comunicare strategică, consideră că este necesară o strategie integrată la nivelul UE şi o analiză a consecinţelor pe diverse planuri, inclusiv pe cel al apărării europene.
„Analize realiste şi discuţii pragmatice cu partenerii strategici ai României (Franţa, Germania, Polonia), coordonare maximă la nivel instituţional românesc, inclusiv cu Preşedintele României, şi coordonare permanentă cu UE. Fără panică, calm şi coordonare”, sunt direcţiile recomandate de Dan Luca.
În legătură cu răspunsul UE, expertul din Bruxelles consideră că Uniunea Europeană ar putea contracara taxele prin:
- Taxa la frontieră pe carbon – deja aplicată de UE pentru taxarea importurilor în funcţie de emisiile de carbon.
- Restricţii pentru produse cu impact ecologic ridicat.
- Taxe suplimentare pentru bunuri poluante.
„Această strategie ar putea creşte tensiunile comerciale, dar ar fi justificată din perspectiva luptei împotriva schimbărilor climatice”, a concluzionat Dan Luca.
Reacţia patronilor români
Radu Burnete, directorul Confederaţiei Patronale Concordia, a reacţionat printr-un comunicat de presă.
„România a beneficiat semnificativ din comerţul global, iar noile taxe vamale impuse de administraţia Trump nu sunt o veste bună pentru economia noastră. Prima reacţie a pieţei locale a fost negativă. Investitorii sunt preocupaţi de incertitudinea existentă”, a transmis Radu Burnete.
Impactul indirect asupra economiei României ar putea fi resimţit în sectoare precum industria auto, a mobilei, a produselor din lemn, oţel, fier, cauciuc, echipamente industriale sau alimentară. Dependenţa de exporturile către UE (70% din total) amplifică impactul negativ.
„O decizie fără precedent pentru comerţul mondial”
Creşterea semnificativă a taxelor vamale anunţată de administraţia Trump aduce o schimbare majoră în istoria comerţului SUA. Această decizie va influenţa economiile ţărilor vizate, inclusiv SUA, precum şi schimburile comerciale globale. Aceasta este concluzia analiştilor RoEM (Romanian Economic Monitor).
Preşedintele Trump a anunţat taxe vamale agresive, inclusiv majorări pentru importurile din UE (20%).
Aceste măsuri vin după impunerea taxelor asupra automobilelor, oţelului şi aluminiului importate în SUA, precum şi pentru importurile din China, Canada şi Mexic (temporar suspendate).
Ponderea SUA în exportul României
SUA reprezintă doar 2,34% din totalul comerţului extern al României, dar impactul indirect este considerabil.
Această pondere mai mică se datorează comerţului între ţările UE, pe când în SUA comerţul interstatal nu contribuie la mărimea totală a comerţului extern.
În realitate, ponderea SUA este mult mai mare în comerţul UE cu state extracomunitar. România, integrată în lanţurile de aprovizionare ale economiilor majore europene, se confruntă cu un impact negativ indirect.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că guvernul va proteja companiile româneşti de efectele noilor taxe vamale.
(Imaginea/Fotografia: Profimedia – caracter informativ)