Diabetul zaharat de tip 2 evoluează lent, adesea fără simptome evidente, fiind asociat cu modificări metabolice care apar cu ani înainte de diagnostic. În România, prevalența diabetului este estimată la 11,6% în rândul adulților, aproximativ 2 milioane de persoane fiind afectate, iar un procent de 16% prezintă prediabet, fără a avea încă un diagnostic formal.
Diabetul, o problemă majoră în România
Conform studiului PREDATORR, în anul 2024, România avea aproximativ 1.320.000 de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani diagnosticați cu diabet zaharat, reprezentând 9,1% din populația adultă. Dintre aceștia, 21,4% nu au fost încă diagnosticați, ceea ce indică un nivel crescut de diabet nediagnosticat.
Riscuri și complicații asociate
Diabetul de tip 2 poate duce la complicații oculare, renale și neurologice, dacă nu este depistat la timp. Boala crește riscul de boli cardiovasculare și mortalitate cardiovasculară. În absența simptomelor, această afecțiune nu produce semne clare, dar poate scădea speranța de viață și calitatea vieții pacientului.
Factori de risc și diagnosticare târzie
Adesea, pacienții află de existența diabetului după analize, deși rezultatele anterioare prezintă valori aproape de limitele normale. În mod frecvent, diabetul de tip 2 se diagnostică la tineri între 20 și 30 de ani, având deja factori de risc precum exces ponderal, sedentarism și dureri alimentare.
Medicul subliniază rolul screeningului pentru identificarea precoce a riscului, chiar și pentru cei asimptomatici, pentru a evita evoluția spre diabet propriu-zis.
Importanța testelor genetice
Testele genetice de tip scor poligenic de risc examinează sute sau mii de variații genetice mici, fiecare cu impact redus, dar cumulativ. Aceste analize pot indica o probabilitate de până la două ori mai mare de a dezvolta diabet, în cazul unui scor de risc crescut, bazat pe datele unui studiu privind peste 3.000 de teste genetice în România.
Programele precum Longevity 100+ de la MedLife arată corelații între scorurile genetice și valorile glicemiei, fiind folosite pentru identificarea vulnerabilităților înainte de apariția modificărilor clinice.
Harta vulnerabilităților și prevenția
Analize precum scorurile genetice pot ajuta la crearea unei hărți individuale de vulnerabilitate, motivând persoanele să adopte măsuri preventive. Prof. dr. Gabriela Roman subliniază că, indiferent de risc, stilul de viață joacă un rol crucial. Testarea genetică poate fi un catalizator pentru schimbări pozitive.
Este vital ca aceste informații să fie completate de acțiuni concrete, deoarece factorul principal în prevenție rămâne stilul de viață: activitatea fizică și alimentația echilibrată.
Analize de depistare timpurie
Glicemia à jeun și hemoglobina glicată (HbA1c) sunt principalele analize pentru detectarea modificărilor metabolice, chiar și în lipsa simptomelor. Se recomandă cel puțin o măsurare anuală a glicemiei și a HbA1c, mai ales pentru persoanele cu factori de risc.
Testul de toleranță la glucoză poate fi utilizat pentru identificarea unor anomalii neobservate în analizele de rutină, iar indicele HOMA indică rezistența la insulină, fiind un indicator orientativ, nu un test de diagnostic.
Fereastra pentru intervenții
Modificările metabolice asociate cu rezistența la insulină și prediabetul se dezvoltă în peste 10 ani înainte de diabetul propriu-zis, conform studiilor. Această fază reprezintă perioada ideală pentru intervenții preventiv-active.
Prevenția primordială urmărește controlul stilului de viață și menținerea greutății, fiind prioritară înainte ca boala să se instaleze. Intervențiile în acest interval pot reduce riscul de dezvoltare a diabetului și de complicații asociate.
Prevenirea în practică
Schimbările de stil de viață, precum activitatea fizică regulată, consumul de alimente naturale, evitarea excesului de grăsimi și a alimentelor ultraprocesate, sunt esențiale. Mișcarea zilnică, inclusiv mersul pe jos sau pauzele active, contribuie la prevenție.
Recomandările implică evitarea sucurilor de fructe, preferând consumul de fructe proaspete, în cantități moderate, și gătitul rapid, mai puțin prăjit sau bogat în grăsimi.
Efectele schimbărilor de stil de viață
Rezultatele schimbărilor de comportament pot fi cuantificabile, fiind observate scăderi ale valorilor glicemiei și ale hemoglobinei glicată. Pacienții pot, astfel, reveni la valori normale și pot avea îmbunătățiri ale colesterolului, tensiunii și a ficatului gras.
Aceste dovezi confirmă că prevenția și modificarea stilului de viață pot influența pozitiv evoluția spre diabet și complicațiile acesteia.
Mai multe informații despre strategii de prevenție și diagnostic timpurii sunt disponibile pe site-urile specializate în sănătate.