Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va opri livrările de arme către Ucraina pentru a exercita presiuni asupra aliaților europeni să se alăture unei “coaliții de voință” în vederea redeschiderii Strâmtorii Ormuz, transmite miercuri Financial Times, citând surse din cercurile diplomatice. Anunțul vine în contextul tensiunilor generate de blocarea strategică a strâmtorii, care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, și după refuzul multor țări europene de a contribui la operațiunea NATO privind securitatea rutei.
Tensiuni legate de controlul Strâmtorii Ormuz
La sfârșitul lunii februarie, Iranul a închis aproape în totalitate Strâmtoarea Ormuz, după atacurile din partea SUA și Israel asupra Republicii Islamice. În aceste condiții, președintele american a cerut în trecut ca forțele navale ale NATO să intervină pentru redeschiderea strâmtorii, solicitare respinsă de capitalele europene, care au argumentat că conflictul este în desfășurare și nu implică direct interesele lor.
Un grup format în urma presiunilor, inclusiv de la liderul olandez Mark Rutte, a emis o declarație în grabă pe 19 martie, exprimând “disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz”. Această declarație a fost redactată rapid și semnată ulterior de mai multe țări, după discuții telefonice cu Rutte, acesta fiind cel care a insistat asupra adoptării unui astfel de document ca răspuns la amenințarea lui Trump de a retrage sprijinul pentru mecanismele NATO destinate Ucrainei.
Reluând discuțiile, Rutte a explicat colaborarea și presiunea exercitată asupra aliaților europeni, și a subliniat în convorbiri telefonice cu Franța, Germania și Marea Britanie faptul că Trump era “destul de isteric” din cauza refuzului acestora de a sprijini activ protecția strâmtorii și interesul SUA de a menține stabilitatea în regiune.
Amenințări și declarații din partea administrației americane
În discursul public, Trump a afirmat intenția de a anunța în cursul serii, într-un prezentat la ora 21:00 (ora Washington-ului), că ia în considerare „absolut” retragerea Statelor Unite din NATO. În interviuri anterioare, președintele a descris alianța drept un “tigrul de hârtie” și a spus că retragerea SUA din tratat nu mai poate fi amânată.
Adjuncta purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că Trump și-a exprimat dezamăgirea față de aliații NATO pentru lipsa de eforturi în sprijinul operațiunii din Iran și că “Statele Unite vor ține minte” aceste lipsuri.
În ședința de campanie, Trump a criticat dur contribuțiile europene la apărarea comună și a afirmat că “noi protejăm NATO de Rusia, dar nu suntem protejați de ei. Este ridicol”. A mai spus că în cursul săptămânii se va decide dacă va anunța oficial retragerea SUA din alianță.
Reacția aliaților și declarațiile oficiale
Un oficial NATO a precizat că această organizație nu comentează discuțiile telefonice purtate de liderii europeni, iar șeful NATO, într-o declarație din 19 martie, a exprimat încrederea că “aliații vor face tot posibilul pentru a susține interesele comune”. Rutte a menționat că este “încrezător” în sprijinul aliaților pentru interesele comune, după ce a avut mai multe convorbiri cu Trump și cu secretarul de stat american, Marco Rubio.
De altfel, Rubio a afirmat că livrările de arme către Ucraina, realizate prin mecanismul PURL, nu au fost afectate de conflictul din Orientul Mijlociu și nu a exclus posibilitatea ca, în viitor, anumite stocuri să fie redirecționate pentru refacerea resurselor americane utilizate în războiul contra Iranului. Însă, acesta a subliniat că orice armament rămâne prioritar pentru interesele Statelor Unite.
Pedro, premierul britanic, a anunțat că va organiza discuții între cele 35 de țări semnatare pentru formarea unei coaliții destinată redeschiderii Strâmtorii Ormuz, după încetarea conflictului, promovând principiul cooperării în regiune și menținerea stabilității comerciale.
Contextul relației SUA cu NATO și Iranul
În ultimele săptămâni, Trump a criticat dur aliații europeni pentru lipsa de susținere în acțiunile militare împotriva Iranului, acuzând că “nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi”. În repetate rânduri, el a susținut că SUA trebuie să-și regândească participarea în NATO.
În interviurile acordate publicului, președintele a afirmat că NATO este un “tigrul de hârtie”, iar retragerea din tratat nu mai este de evitat. El a adăugat că, din cauza lipsei de suport european în conflictul din Iran, SUA trebuie să analizeze “opțiuni alternative” pentru apărare și securitate.
Răspunsul alianței a fost unul oficial, Rutte reafirmând sprijinul pentru interesele comune și pentru eforturile de a asigura securitatea navigației în strâmtoare, fără a comenta direct specificul negocierilor diplomatice.