Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut un discurs în Parlamentul Letoniei în care a făcut o paralelă între istoria celor două țări, afirmând că Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecințe grave asupra teritoriului și identității moldovene. Ea a precizat că, la sfârșitul anilor ’30, pactul a creat o împărțire forțată a Europei, afectând și Moldova. Sandu a spus că zona ocupată prin acordul secret a dus la distrugerea legăturilor cu România și Europa.
Contextul discursului despre Pactul Ribbentrop-Molotov
Maia Sandu a explicat că pactul a trasat frontiere ce au despicat națiuni, familii și vieți fără voința populației. Ea a subliniat că, pentru Moldova, situația s-a asemănat cu cea a Letoniei, care a fost ocupată și a avut familii trimise în Siberia, fără a fi implicată în crime. Președinta a afirmat că actuala republică a fost divizată și că a fost ruptă din România prin protocolul secret.
Sandu a menționat că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, Letonia a avut o poziție clară de respingere a influenței externe, diferit de Moldova, unde situația s-a complicat din cauza erodării conștiinței de sine sub regimurile sovietice.
Diferențele între Republica Moldova și Letonia în procesul de aderare la UE
Maia Sandu a spus că Letonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, în timp ce Moldova a ezitat. Ea a explicat că timpul necesar pentru recuperarea pierderilor a fost mai mare pentru Moldova, dar că țara se află într-un proces de recuperare activă.
Președinta a precizat că efectele Pactului Ribbentrop-Molotov nu vor fi complet anulate fără aderarea la UE, subliniind importanța ca toate țările afectate să fie integrate în Uniune pentru a fi protejate și a-și recăpăta suveranitatea.
Declarațiile privind unirea cu România
Maia Sandu a afirmat că o posibilă unire cu România ar putea asigura securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, mai ales în contextul regional actual, marcat de războiul din Ucraina. Ea a precizat că nu a discutat despre acest subiect cu liderii europeni și că prioritatea țării rămâne aderarea la UE, având în vedere că opinia publică moldoveană nu susține în prezent unirea.
Într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici, Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea posibilitatea, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul unui referendum. Ea a argumentat că reunificarea ar putea spori reziliența Moldovei în fața influenței rusești și a războiului din Ucraina.
Reacții și declarații ale oficialilor
După afirmațiile Maiei Sandu, oficiali de la Chișinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul culturii, Cristian Jardan, și-au exprimat sprijinul pentru o eventuală unire, în cazul unui vot în acest sens.
Deputatul Vasile Costiuc, afiliat Partidului Democrația Acasă și apropiat de liderul AUR, George Simion, a anunțat intenția de a propune organizarea unui referendum pe această temă la următoarea ședință parlamentară.
Reacția opiniei publice
Sociologia indică că majoritatea cetățenilor din Moldova nu susțin în prezent ideea unirii cu România. În ciuda declarațiilor oficialilor și a poziției unor politicieni, sprijinul populației pentru unificare rămâne limitat, conform datelor recente.