România se confruntă cu probleme majore în implementarea proiectelor și reformelor din cadrul PNRR, fiind în pericol să piardă un număr semnificativ de fonduri europene din cauza întârzierilor și a riscului de penalitățiumi de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă neachitată.
Stadiul implementării și riscurile de nefinalizare
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că aproximativ o treime din jaloanele din PNRR se află în risc ridicat de neimplementare. România mai are de finalizat investiții și reforme în valoare de circa 10 miliarde de euro până la sfârșitul programului, din care până acum a primit 10,7 miliarde de euro, reprezentând circa 50% din total.
În prezent, din cele 179 de jaloane și ținte pentru cererile de plată 5 și 6, circa o treime sunt considerate riscante. În total, 65 dintre acestea au fost marcate cu risc ridicat, ceea ce estimativ reprezintă o treime din suma totală de 10 miliarde de euro rămasă de implementat.
Ministrul a explicat că în zona de risc se află proiecte importante, precum cele de infrastructură de apă și canalizare, pentru care termenele sunt deja foarte strânse. El a precizat că o estimare grosieră indică faptul că aceste daune pot ajunge la sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată.
Penalități și riscuri financiare
Analiza prezentată în cadrul Guvernului arată că cel puțin 14 reforme importante în cadrul PNRR ar putea suporta penalități majore. Fiecare dintre aceste reforme are valoarea penalităților peste 770 de milioane de euro, chiar aproape de un miliard de euro.
Ministrul Pîslaru a afirmat că toate aceste reforme sunt considerate critice și că următoarele două săptămâni vor fi utilizate pentru monitorizarea și evaluarea progresului, cu intenția de a include aceste informații în spațiul public, pentru a mobiliza societatea.
Pentru cererea de plată 3, România se află în situația în care doar jumătate din fondurile suspendate ar putea fi recuperate. Ministrul a spus că nu există o defalcare oficială a sumei de 800 de milioane de euro suspendate, dar și-a exprimat estimarea că se vor recupera aproximativ 400 de milioane de euro.
Se așteaptă o decizie a Comisiei Europene până la sfârșitul lunii aprilie, privind cererile de plată 3 și 4, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro.
Sumele și componentele afectate de suspendări
Unele componente ale PNRR sunt considerate aproape imposibil de remediat, precum cazul superagenției companiilor de stat, AMEPIP, pentru care aproximativ 440 de milioane de euro au fost suspendați din mai 2021. Deși România a demonstrat că această instituție este funcțională și a început să ia decizii, există riscul ca evaluarea Comisiei Europene să fie critică, ceea ce ar limita recuperarea fondurilor.
De asemenea, fonduri din sumele suspendate urmează să fie pierdute din cauza jalonului referitor la pensiile magistraților și a celui privind numirile în consiliile de administrație ale companiilor din transport și energie.
Ministrul Pîslaru a menționat că nu sunt încă disponibile cifre exacte privind sumele pierdute, deoarece evaluarea oficială de la Comisie nu s-a încheiat încă. Cu toate acestea, se așteaptă clarificări în perioada următoare, odată ce evaluarea va fi finalizată.
În prezent, guvernul român e în așteptarea deciziei CE, cu riscul ca unele componente esențiale ale reformei să nu mai poată fi recuperate integral, ceea ce ar putea afecta realizarea obiectivelor PNRR în termenii stabiliti.