Cititorul român a întâlnit, încă din 1889, în ziare, expresia „război comercial”. După 12 ani de la câștigarea independenței, țara începea să negocieze acorduri comerciale proprii, nefiind implicată în nicio confruntare. Cu toate acestea, ziarele relatau preocupate despre „războiul comercial” franco-italian și despre „neclaritatea ostilităților persistente ale Parisului față de orice înțelegere pe baze corecte”.
Acest articol face parte dintr-o serie care explorează 150 de ani de istorie a României, surprinși prin prisma jurnaliștilor, publiciștilor și ideologilor vremii, prin intermediul arhivei digitale Ziarele Arcanum.
De-a lungul timpului, conflictele comerciale, în special cele marcate de produsele „Made in U.S.A.”, au fost un subiect constant în presa românească, a cărui bogată documentație include cărți, cronologii și statistici. Presa adaugă o valoare adăugată, oferind o perspectivă asupra modului în care erau percepute aceste evenimente.
Iată cinci războaie comerciale care au marcat sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
1890: Prima acțiune protecționistă a Americii
Ziarele românești au urmărit cu atenție prima acțiune protecționistă care a zguduit Statele Unite, începând cu 1890. Au consemnat fiecare etapă a legii de majorare a taxelor vamale, de la elaborare până la promulgare.
Statele Unite traversau Epoca de Aur. Poate această perioadă explica fascinanța pentru taxele vamale care nu afectau direct economia României. Poate că informațiile ajungeau prin telegraf, gata de publicare. Presa românească, ca de exemplu „Adevărul”, a încercat o analiză contextuală a evenimentelor, punând întrebări relevante economiștilor români.
Războiul vamal inițiat de congresmanul republican William McKinley, considerat un idol al președintelui Trump, a fost extrem de nociv pentru Statele Unite, aflate într-o tranziție de la o economie agricolă la una industrială. Scopul legii era protecția locurilor de muncă și a economiei de concurența unor națiuni industrializate, precum Germania și Marea Britanie.
McKinley și susținătorii lui credeau în autosuficiența economică americană, folosind taxele vamale ca mijloc de a reduce importurile. Această idee este similară cu abordarea lui Donald Trump, observată încă din anii ’80.
Taxele vamale mari, de până la 50%, impuse asupra importurilor, au condus la o creștere a prețurilor care a afectat cetățenii și a determinat o reacție negativă din partea fermierilor. Aici stă una dintre lecțiile războiului comercial declanșat de McKinley: acțiunile protecționiste pot determina reciproce și pot afecta sectoare economice neprevăzute.
În răspuns, țările europene au aplicat taxe la importurile agricole americane, un exemplu fiind carnea de porc, grâul sau bumbacul.
În 1890, republicanii au avut una dintre cele mai severe înfrângeri din istorie, pierzând mandate parlamentare. McKinley a pierdut alegerile din acel an, însă a câștigat mai târziu prezidențialele.
Acestă lege protecționistă a fost ulterior înlocuită cu una favorabilă liberului schimb, iar ordinea economică anterioară a fost restabilită.
1930: Cel mai disprețuit război comercial din secolul XX
După 40 de ani de la primele evenimente, Statele Unite au intrat din nou în vortexul protecționismului. Contextul a fost diferit: America a ieșit învingătoare din cel de-al Doilea Război Mondial și a experimentat un boom economic.
În 1930, Congresul american a adoptat Actul Smoot-Hawley. Legea a fost promulgată, în ciuda opoziției economiștilor. S-a intenționat să susțină fermierii și industria americană.
Actul a adâncit Criza economică globală, afectând semnificativ economia mondială. Alte țări au ripostat cu măsuri retaliatorii. Aceste acțiuni au generat noi idei referitoare la integrarea europeană.
Doi ani mai târziu, s-a observat că politicile protecționiste au agravat problema șomajului, a deficitului bugetar și a falimentelor agricole din Statele Unite.
Actul a fost abrogat ulterior.
1962: Războiul puilor
La începutul anilor 1960, Statele Unite exportau carne de pui la prețuri mult mai mici decât cele din Europa. Europa a reacționat aplicând taxe vamale, ceea ce a rezultat în așa-numitul Război al Puilor. Aceasta a fost prima dată când Europa a inițiat un conflict comercial cu Statele Unite.
Mediul presei românești a folosit acest conflict ca pe o ocazie de a critica capitalismul.
Războiul a influențat, de asemenea, dezvoltarea industriilor auto, prin modificări legislative.
Anii ‘80: Conflictele americano-japoneze
Japonia, după cel de-al Doilea Război Mondial, a devenit un concurent important pe piețele americane, în special în industria auto și a electronice. Începând cu anii ’80, a devenit evidentă dorința lui Donald Trump pentru taxe vamale.
În 1988, președintele Trump a cerut taxarea importurilor japoneze.
Conflictele comerciale au avut o influență asupra dezvoltării economice a Japoniei.
1993-2009: Războiul bananelor
Disputele comerciale între Uniunea Europeană și companiile americane producătoare de banane s-au extins pe o perioadă îndelungată. Uniunea Europeană a introdus noi politici comerciale pentru a favoriza bananieri din fostele colonii.
La un moment dat, Statele Unite au impus taxe vamale asupra anumitor produse europene ca o reacție la disputele comerciale.