Iranul a refuzat negocierile de pace cu Statele Unite, iar discursul oficial sugerează o poziție fermă în contextul eșecului recent de la Islamabad. În acest timp, președintele SUA, Donald Trump, analizează opțiunile pentru reacție în urma acestei evoluții.
Delegatia iraniană la Islamabad și participanții
Iranul a trimis la Islamabad o delegație numeroasă, conform Iran International, cu representante atât moderati, cât și radicali. În grup s-au aflat președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, secretarul Consiliului de Apărare, Ali-Akbar Ahmadian, precum și guvernatorul Băncii Centrale, Abdolnaser Hemmati. La sosiția delegației a fost observată prezența parlamentarului de linie dură Mahmoud Nabavian, cunoscut pentru opoziția față de negocierile cu Occidentul.
Contextul negocierilor și reacțiile media
Negocierile de la Islamabad s-au soldat cu un eșec, marcând o ruptură în aliniamentul reprezentanților iranieni. Mass-media oficială iraniană a indicat că, deși Iranul are o politică de rezistență, există precedente istorice ale unor imami șiiți implicați în dialog cu adversarii, sugerând o posibilă schimbare a abordării. În această perspectivă, eșecul negocierii poate reflecta o pierdere a influenței regimului actual, dar modul în care va reacționa Iranul în zilele următoare rămâne incert.
Impactul asupra unor actori regionali și internaționali
Reacțiile din Israel arată o scădere a sprijinului public pentru acțiuni militare împotriva Iranului, după primele luni în care opinia era aproape unanim favorabilă intervenției. Un sondaj indică o reducere a celor care susțin cu tărie războiul, de la 74% la 50%. Israelul rămâne îngrijorat că Iranul transmite dacă a reușit să determine SUA să cedeze, acest lucru putând justifica, în viziunea sa, o reacție militară.
Rețeaua criminală a Iranului în regiune
Iranul este recunoscut pentru consolidarea unei rețele de influență și activități ilegale în Orientul Mijlociu și Africa. Potrivit unor analize, Iranul aproviziona Hamas maritim din Golful Persic spre Sudan și apoi pe cale terestră prin Egipt, fiind implicat în contrabanda cu produse ilegale și susținerea unor grupări armate.
Opinia publică și perspectiva viitoare
Publicul israelian aManifestat o scădere a entuziasmului pentru război, de la 74% la 50%, în primele două săptămâni. O parte din comentatori consideră că reacțiile publice pot fi prea simplificate și că, în culise, negocierile ar putea fi mai avansate decât sugerează discursul public. Experți, precum Ross Harrison, indică o posibilă evoluție pozitivă dacă discuțiile se continuă sub acoperire și dacă progresul făcut în culise este semnificativ.
Posibilitatea unei reveniri la negocieri
Unii observatori speră ca reacțiile publice să nu reflecte întreaga complexitate a negocierilor și să fie doar o demonstrație de forță. În opinia lor, nu este exclus ca, în spatele ușilor închise, să fi avut loc progrese reale. Ross Harrison precizează că plățile făcute de iranieni în război și dorința de a nu reveni la status quo ante indică o posibilă continuare a dialogului dacă se confirmă cineva că se ating anumite acorduri.
În privința deciziei președintelui Donald Trump, rămâne neclar dacă va continua cu acțiuni diplomatice sau va adopta o abordare dură, similară cu cea din februarie, când răspunsul SUA la impasul de la Geneva a fost declanșarea unui război.