Bulgaria se pregătește pentru cea de-a opta rundă de alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, rezultatele fiind urmărite cu atenție, pe fundalul unei crize politice persistente și al scăderii încrederii în sistemul democratic. În timp ce principalele formațiuni politice se află în cursă pentru a obține un mandat clar, fostul președinte Rumen Radev, candidat cu șanse mari, pare să fie în centrul acestei scene politice.
Context și scoruri electorale
Rumen Radev, care a fost președinte al Bulgariei, a demisionat recent și va participa la alegerile duminică, fiind creditat cu un scor de 30-33%. Acesta conduce în sondaje și are o coaliție numită Bulgaria Progresistă. În fața sa, partidul GERB al fostului premier Boiko Borisov are între 19% și 21% din intențiile de vot.
Profilul lui Radev
Radev a avut două mandate de președinte, promovând reforme și luptând împotriva corupției în sistemul judiciar și al securității. În politică externă, a fost critic la adresa ajutorului militar pentru Ucraina și a criticat relațiile cu Kievul, exprimând poziții favorabile reluării relațiilor cu Rusia. El insista pe ideea că Bulgaria ar trebui să își reia legăturile cu Moscova, fiind singurul stat membru al UE și al NATO care și-a manifestat această poziție deschis.
În timpul campaniei, Radev a evitat formulări ferme referitoare la războiul din Ucraina, indicând o strategie de precauție. După încheierea alegerilor, el are posibilitatea de a forma coaliții diverse, inclusiv cu formațiunile de centru sau cu un sprijin mai larg, dar orice alegere va depinde de rezultatul final și de aritmetica parlamentului.
Alte formațiuni și scenarii de guvernare
Dincolo de coaliția lui Radev, în Parlament ar putea intra și partidul reformist și pro-european „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), estimat la 12-14%. În total, estimările vorbesc despre șapte formațiuni politice capabile să obțină locuri în noul legislativ.
Printre celelalte forțe politice se numără Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) – Un Nou Început, condusă de mogulul Delian Peevski, cu 9-10% în sondaje, și partidul radical pro-rus „Renașterea”, cu 7-8%. De asemenea, mai sunt prezenți și MECH, cu 6%, și Partidul Socialist Bulgar, cu 4-5%.
Formarea unei coaliții stabile va depinde de scorurile exacte după scrutin. O majoritate de peste 110 locuri din totalul de 240 ar putea conferi o anumită stabilitate, dar există incertitudini legate de posibilitatea construirii unui guvern durabil.
Criza politică și impactul social
Criza politică a generat nemulțumiri și apatie, precum și scăderea încrederii în sistemul electoral. Guvernul interimar actual, numit după căderea principalei coaliții în urma protestelor anti-corupție din 2020, a prelungit instabilitatea politică. În ultimele luni, Bulgaria a adoptat moneda euro, dar problemele economice legate de inflație, creșterea prețurilor și șomajul în rândul tinerilor au continuat să afecteze situația.
Protestele din ultimii ani, inițial susținute de coaliția reformistă PP-DB, au ilustrat nemulțumirea populației, însă Radev pare să fie cel care va beneficia de aceste manifestări, fiind un simbol al opoziției față de actuala conducere.
Profilul lui Rumen Radev
Radev, fost general de elită al Armatei Bulgare, s-a remarcat ca pilot de vânătoare pe avioanele MiG-29 și comandant al Forțelor Aeriene. Absolvent al școlilor militare bulgare și al academiilor militare din SUA, a avut o carieră militară de înalt nivel înainte de a intra în politică.
Susținerea reformelor naționale, dar și pozițiile sale externe, l-au menținut popular. La începutul pandemiei de COVID-19, el a adoptat o poziție critică față de măsurile guvernamentale, ceea ce i-a consolidat imaginea de lider independent.
Pozițiile față de Rusia și Ucraina
Radev a reiterat opoziția față de trimiterea de ajutor militar către Ucraina, criticând cursul politicii europene în acest sens. În 2021, a provocat un scandal diplomatic, declarând că Crimeea este rusă, și a susținut că politicienii bulgari care doresc sprijin militar pentru Kiev instigă războiul. În 2023, a avut altercații discursiv-opinionist cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, acesta din urmă fiind ochit de Radev ca fiind predispus la compromiterea suveranității țării.
În prezent, Radev evită poziții ferme în dezbaterile interne referitoare la războiul din Ucraina și caută să își păstreze o relație echilibrată cu Moscova. În interviuri, a afirmat că Bulgaria, fiind singurul stat membru UE și ortodox, poate juca un rol semnificativ în restabilirea relațiilor cu Rusia, punând accent pe legăturile culturale și religioase.
Campania pe rețelele sociale și acuzațiile de dezinformare
Campania electorală din Bulgaria a fost afectată de suspiciuni privind manipularea și dezinformarea online. În martie, o anchetă a evidențiat că diverse conturi de TikTok, fără legături oficiale între ele, au difuzat conținut în favoarea lui Radev și a formațiunii sale, utilizând clipuri refolosite sau generat prin inteligență artificială.
Raportul arată că Radev a acumulat peste 90 de milioane de vizualizări pe platforma TikTok, ceea ce indică o acoperire masivă, însă comportamentul acestor conturi poate fi, conform analizei, coordonat sau manipulată de rețele speciale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra naturii acestei promovări digitale.
Reacția guvernului și declarații controversate
În urma acestor dezvăluiri, guvernul interimar bulgar a activat mecanismul de combatere a dezinformării, iar Radev a criticat dur intervențiile și acuzațiile guvernului. El a invocat „scenariul românesc”, făcând referire la posibilitatea anulării alegerilor prezidențiale din 2024 în România, acuzând administrația interimară de încercări de discreditare a scrutinului bulgar.
Radev a susținut că aceste acțiuni au ca scop „discreditarea alegerilor prin stabilirea unei aluzii la modelul românesc”, și a avertizat că astfel de declarații pot afecta reputația Bulgariei în Uniunea Europeană. În final, el a îndemnat cetățenii să nu permită aceste încercări de manipulare și influență străină în procesul electoral.