România înregistrează o deteriorare vizibilă a indicatorilor economici și a încrederii în economie, pe fondul unor estimări revizuite în sens negativ de către FMI și Banca Mondială pentru anul 2025, precum și a unei încetiniri accentuate a creșterii economice. Datele eurostat arată o scădere severă a încrederii și o contracție semnificativă a performanței economice în ultimele luni ale anului.
Indicele de încredere în economie și evoluția sa
Indicele Eurostat al încrederii în economie, ESI, indică niveluri peste 100 de puncte din iunie 2023 până în aprilie 2025. Cel mai înalt punct a fost atins în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. La finalul lunii ianuarie 2025, după anularea scrutinului prezidențial, indicele a coborât la 99,7 puncte, revenind apoi peste pragul de 100 de puncte în aprilie 2025.
Declinul încrederii în ultimele luni ale anului 2025
În luna mai 2025, indicele încrederii a coborât la 99,3 puncte, fiind ușor sub nivelul de 100 de puncte. În iulie, odată cu adoptarea măsurilor fiscale de reducere a deficitului bugetar, tendința s-a accentuat. Datele Eurostat arată că, în ultimele 10 luni ale anului, indicele ESI a scăzut sub 95 de puncte, ajungând până la 92 de puncte în martie 2026. Acest nivel indică o situație de recesiune, potrivit standardelor analistilor.
Rezultatele creșterii economice în 2025
În primul trimestru al anului 2025, în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu, economia României a crescut cu 1%, fiind a treia cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, după Malta și Danemarca. La acea vreme, țara a performat mai bine decât marile economii europene precum Franța, Germania și Spania.
În ultimele trimestre, însă, evoluția s-a inversat. În trimestrul 4 din 2025, în timpul guvernării lui Sebastian Bolojan, România a înregistrat o scădere de 1,9%, devenind a doua cea mai afectată țară din UE, după Irlanda, care a înregistrat o scădere de 3,8%. Luxemburg și Estonia au înregistrat scăderi mai mici, de -0,1%.
Impactul măsurilor fiscale și al incertitudinilor externe
Această inversare rapidă indică o sensibilitate ridicată a economiei naționale la măsurile fiscale adoptate și la condițiile externe. Reducerea încrederii în economie a avut ca efect reducerea consumului și creșterea nivelului de incertitudine în mediul de afaceri, contribuind la temperarea creșterii economice și la revertirea trendului favorabil din primul semestru.
Se observă că schimbările din politicile interne și variațiile din mediul extern au avut un impact direct asupra performanței economice a țării în 2025, conform datelor europene și revizuirilor instituțiilor financiare globale.