Evenimentul Economist Romania Government Roundtable 2026, desfășurat la București timp de trei zile, a reunit lideri politici, oficiali europeni și internaționali, reprezentanți ai mediului de afaceri și experți din domenii variate. Discuțiile au abordat teme precum securitatea internațională, energie, finanțe și integrări europene, într-un context de tensiuni geopolitice în creștere.
Participanți și subiecte principale
Printre participanți s-au numărat președintele României, Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierii Ilie Bolojan și Alexandru Munteanu, premierul Albaniei, Edi Rama, și oficiali europeni precum Frans Timmermans și Enrico Letta. Reuniunea a inclus și guvernatori de bănci centrale, printre care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, precum și reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene.
Declarații despre evoluția României
Președintele Nicușor Dan a vorbit despre evoluția istorică a României și adaptarea la crize. El a menționat că, după perioade marcate de război și comunism, dezvoltarea ulterioară a țării reprezintă o poveste de succes. PIB-ul și paritatea puterii de cumpărare au crescut de la 26% în 2000 la circa 78% în 2024.
Dan a indicat riscuri precum attackurile hibride, războiul informațional și problemele regionale generate de conflicte internaționale. El a subliniat importanța consolidării instituțiilor și reformei structurale, în special pentru accelerarea integrării europene în domenii precum energie, servicii financiare și infrastructură digitală.
Republica Moldova și poziția regională
Maia Sandu, într-un mesaj video, a vorbit despre presiunile externe asupra Moldovei și despre rolul cooperării cu România și Uniunea Europeană. Ea a afirmat că încercările Moscovei de destabilizare au eșuat, iar țara s-a dovedit rezistentă. Sandu a menționat sprijinul european ca element crucial în procesul de reforme și apropiere de UE, precum și rolul Ucrainei în stabilitatea regională.
Context internațional și crize globale
Discuțiile s-au extins la subiecte precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile energetice globale. Aceste fenomene au influențat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor, afectând și România, aflată în proces de consolidare fiscală și ajustare bugetară.
Energie, inflație și rolul băncilor centrale
Guvernatorii Mugur Isărescu și Yannis Stournaras au analizat efectele crizei energetice globale. Isărescu a afirmat că pasivitatea nu este o opțiune în fața crizelor și a evidențiat necesitatea politicilor proactive, precum și coordonarea între politicile fiscală și monetară.
Stournaras a semnalat efectele de durată ale șocurilor energetice și presiunile inflaționiste persistente în Europa, chiar dacă conflictul mondial s-a stabilizat.
Securitate și apărare
Reprezentanta NATO, Tarja Jaakkola, a discutat despre sprijinul alianței în dezvoltarea industriei de apărare și despre planurile de rearmare, achiziții și interoperabilitate a sistemelor militare. Ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a anunțat că 40% din bugetul ministerului este alocat investițiilor în proiecte SAFE.
Reprezentanții industriei de la PPC Group și E.ON România au evidențiat faptul că UE are o strategie de apărare, dar lipsește una de securitate energetică, fiind nevoie de o extindere a pieței unice energetic și de depășirea Pactului verde pentru o cooperare mai eficientă.
Orientări strategice pentru România și Republica Moldova
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut necesitatea consolidării poziției strategice la frontiera estică și a zis că extinderea UE în Balcanii de Vest și Moldova va spori securitatea și economia regiunii. El a vorbit despre importanța unui guvern stabile și a investițiilor în coridoare energetice.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a afirmat că țara sa acționează concret în procesul de aderare la UE, „face lucruri pe nume, nu doar vorbește”.