Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea a criticat inițiativa vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea mai multor companii de stat, susținând că procedura a fost ilegală și nereușită din punct de vedere tehnic. În același timp, parlamentarului i se pare că argumentul legat de îndeplinirea unui jalon din PNRR pentru listare nu are susținere reală, iar măsura propusă nu ar avea impact asupra deficitului bugetar.
Procedura de introducere a documentului în ședința de guvern
Oprea afirmă că lista companiilor, inclusiv CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română, nu a fost analizată de Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9 (CNR9), organismul responsabil pentru astfel de decizii. El susține că documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern în dimineața acelei zile, fără suficiente analize prealabile.
“A fost o procedură opacă, introdusă pe sub radar, fără timpul necesar pentru studiere”, a declarat Oprea vineri, criticând rapiditatea cu care măsura a fost prezentată și aprobată.
Parlamentarul PSD consideră că un astfel de demers, cu implicații majore pentru activele strategice ale statului, a fost făcut fără consultări prealabile în organismul tehnic specializat, ceea ce ridică probleme legale și de transparență.
Legătura cu jalonul PNRR
Oprea respinge argumentul că listarea ar fi esențială pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. Jalonul 443 prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din domeniul energiei și transporturilor până în august 2026. Senatorul explică faptul că aceste companii nu includ CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța, ale căror listări nu se află în zona de prioritate pentru acest jalon.
“Termenul limită din PNRR pentru listarea reală a acestor companii a trecut, iar vicepremierul Gheorghiu a confirmat că lista actuală nu mai poate fi realizată în termenul rămas, deoarece un proces profesionist durează între 9 și 18 luni,” a explicat Oprea.
El adaugă că, din cauza duratei și complexității procesului de listare, autoritățile române vor opta mai degrabă pentru restructurarea acestor companii, nu pentru listare, pentru a respecta obiectivele stabilite în planul european.
Plan pentru restructurarea companiilor de stat
Oprea a precizat că România intenționează să propună Comisiei Europene restructurarea a trei companii de stat: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. Aceste măsuri se vor realiza în locul listării acestor entități, pentru a îndeplini jalonul legat de companiile din energie și transporturi.
El explică faptul că măsura de restructurare, nu listare, va fi cea utilizată pentru atingerea obiectivului fixat pentru august 2026. Astfel, lista publicată precedent nu are legătură cu îndeplinirea directă a jalonului din PNRR.
Implicarea asupra deficitului bugetar și veniturilor din privatizare
În opinia parlamentarului, această decizie nu va afecta deficitul bugetar, pentru că veniturile obținute din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente, ci intră într-un cont special. El a explicat: “Veniturile din privatizare nu sunt recunoscute ca venituri bugetare curente conform metodologiei ESA 2010 care estimează deficitul, ci intră într-un cont separat.”
Oprea avertizează că listarea companiilor ar putea chiar să reducă veniturile pe termen lung, pentru că statul pierde dividendele încasate anual în urma deținerilor minoritare, dacă pemisce vânzări suplimentare.
Critica privind guvernanța companiilor listate
Fostul secretar general demisionar contestă și ideea că listarea ar elimina sinecurile din companii. El susține că Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă și au regim de transparență, raportare trimestrială și management evaluat de piață.
“Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce beneficii semnificative în zonele de guvernanță,” a afirmat Oprea, subliniind că măsura nu ar îmbunătăți gestionarea acestor companii deja listate.
Documentul oficial a fost criticat de senator ca fiind o procedură “opacă”, care nu respectă regulile de transparență și analiză prealabilă, și care nu survine dintr-un proces responsabil și plănuit pentru asemenea decizii strategice.
Acesta afirmă că măsurile pregătite de Guvern urmează să fie integrate în planul de restructurare, nu de listare, pentru companiile vizate.