Previziunile privind impactul Legii 223/2015 asupra pensiilor de serviciu militare au fost analizate de Economica.net pe baza datelor provenite din registrele MAI, MApN, SRI, și dintr-o studiere a peste 200 de valori lunare ale indicatorilor specifici. Studiul, realizat în doisprezece ani, urmărește să cuantifice influența legislației asupra numărului și valorii pensiilor de serviciu militară.
Evoluția numărului beneficiarilor și a sumelor plătite
Numărul mediu anual de beneficiari de pensie de serviciu militară a crescut modest, cu excepțiile din 2017 și 2019. În 2017, creșterea față de 2016 a fost de aproape 14%. În anii 2018, 2019, 2020, 2021 și 2022, valorile s-au modificat cu procente între 3% și 6% pe an. În ceea ce privește suma totală brută plătită pentru pensiile de serviciu militare, cel mai accentuat vârf a fost în 2023, cu o creștere de 34% față de 2022. Creșterile anuale au variat între 4,5% și 26%, în general, menținând tendința de creștere constantă.
Impactul schimbărilor legislative din 2017
Intrarea în vigoare a OUG 59/2017, la 15 septembrie 2017, a fost decisivă pentru creșterea numărului de pensionări. Până atunci, modificările aduse legislației au limite stricte privind actualizarea pensiilor, proiectul având ca efect o creștere a pensionărilor, în special în 2017. La această dată, a avut cel mai mare procent de creștere a beneficiarilor din MApN, cu o majorare de 4,8%. În aceeași perioadă, MAI a înregistrat o creștere de aproape 25% a numărului de beneficiari de pensii de serviciu, iar Serviciile Secrete, o creștere de 16%.
Modificări în legislatie și impact asupra cuantumului pensiilor
Principalele schimbări, implementate prin OUG 59/2017, au vizat actualizarea anuală a pensiilor în funcție de rata medie a inflației, în loc de o formulă combinată cu creșterile salariilor. De asemenea, s-a stabilit că pensia netă nu poate depăși media salariilor brute din ultimele luni de activitate, limitând astfel creșterea cuantumului.
Caracteristicile pensiilor și vârstele de pensionare
La data cercetării, vârsta de pensionare pentru beneficiarii de pensie de serviciu în MApN variază între 47 și 64 de ani. Cea mai mică vârstă de pensionare pentru limită de vârstă este de 47 de ani, pentru militarii în rezervă sau în retragere, în cazul polițiștilor fiind de 49 de ani.
În octombrie 2025, majoritatea beneficiarilor de pensie de serviciu în MApN (93,9%) au pensie pentru limită de vârstă, iar cei mai mulți au încasat între 3.001 și 5.000 de lei net lunar. În structurile MApN, aproape 49% dintre beneficiari, adică circa 36.000 de persoane, au pensii nete cuprinse între 3.001 lei și 5.000 lei, iar 20% (aproximativ 14.700 de persoane) între 5.001 și 7.000 lei.
Situatia pensionarilor în MAI și Servicii Secrete
Pentru polițiști, vârsta minimă de pensionare la limită de vârstă în octombrie 2025 este de 49 de ani. Beneficiarii de pensie din aceste structuri au, de regulă, activități operative în condiții de risc major. Cea mai mică vârstă de pensionare pentru limită de vârstă a polițiștilor este de 47 de ani și 6 luni.
Pentru personalul din Serviciile Secrete, numărul de beneficiari de pensii de serviciu a înregistrat, în 2017, o creștere de 16% față de 2016. Vârsta minimă de pensionare pentru aceștia este de 47 de ani și 6 luni, în timp ce limita superioară de pensionare pentru rezervă sau retragere este de 57 de ani.
Alte date relevante și explicații legale
Majoritatea pensionarilor, circa 68.000 de persoane, încasează pensii de serviciu cu valori lunare nete între 3.001 și 5.000 lei. În ceea ce privește criteriile de stabilire a pensiilor, se aplică formula de 65% din baza de calcul pentru 25 de ani de vechime, plus 1% pentru fiecare an peste această limită, cu plafon de 85%. Pensia nu poate depăși, de asemenea, media salarială a ultimelor luni de activitate.
Reforma legislativă și indexarea pensiilor în condițiile actuale nu transformă aceste pensii în pensii speciale, fiind diferite de cele încasate de civili, în ciuda percepției publice.