Industria berii din România a înregistrat o depreciere semnificativă în ultimii ani, cu un declin de 4% în piață în 2024, fiind astfel la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. În ciuda investițiilor totale de 2,2 miliarde de euro în ultimii 21 de ani, producția a ajuns la un minim istoric de 14,4 milioane de hectolitri în 2024.
Starea industriei și perspectivele investiționale
Producătorii de bere din România se confruntă cu un surplus de capacitate de aproximativ 30%, fiind încă de acum peste 10 ani în situația de a avea peste 20 de milioane de hectolitri de capacitate de producție disponibilă, față de cele 14,4 milioane de hectolitri realizate în 2024. Aceasta rezultă din investițiile realizate pentru capacitatea de producție existentă, care nu poate fi utilizată.
Președintele Asociației Berarii României, Boris Miloushev, a afirmat că este dificil pentru industria berii să mențină business-ul în condițiile în care 30% din capacitate nu produce, iar trendul actual este unul descendent. El a menționat că, în acest context, continuarea investițiilor trebuie reevaluată dacă situația nu se va îmbunătăți.
Impactul asupra investițiilor și consumului
În 2025, industria a investit în jur de 100 de milioane de euro, comparativ cu 75 de milioane de euro în 2024. Investițiile sunt planificate cu un an înainte, iar deciziile sunt influențate de stabilitatea și creșterea pieței. În perioadele de stagnare sau declin, presiunea asupra producătorilor crește, iar investițiile devin mai restrânse.
Pentru 2026, reprezentanții industriei nu anticipează o revenire considerabilă a pieței, estimând că trendul de scădere continuă și în primele luni ale anului. Bugetele pentru investiții rămân sub semnul incertitudinii, din cauza dezechilibrelor de profil al pieței.
Piețele de export și distribuție
Exporturile de bere din România au stagnat în ultimul an, fiind representate doar 3% din producție, în timp ce importurile au crescut cu 35%, până la 4,5% din piață. Piața horeca a atins, de asemenea, minimu istoric, reprezentând doar 9% din consumul de bere în România.
Segmentul berii fără alcool a crescut cu 10% în 2025, ajungând la circa 7% din piață. În privința ambalajelor, distribuția preferințelor s-a stabilizat între sticlă, doză și PET, fiecare ocupând aproximativ o treime din piață. Doza a consemnat o creștere de 8% în volum în 2025, în timp ce achizițiile în ambalaj reutilizabil (RGB) au rămas constante la circa 15%.
Prețurile și provocările costurilor
Creșterea accizei cu 26,2% în 2025 a avut un impact direct asupra prețurilor la bere. Președintele Asociației Berarii României, Boris Miloushev, a evidențiat că escaladă costurilor generate de transport și energie contribuie la creșterea prețurilor. Energiea reprezintă 30% din costul sticlei și 20% din aluminiu.
El a subliniat că serviciile de transport și costurile energetice afectează întregul sector, forțând companiile să majoreze prețurile, în condițiile în care inflația în România stagnează, dar costurile generale cresc.
Miloushev a afirmat că, deși creșterea randamentului de venituri ar putea compensa aceste costuri, veniturl stagnante ale populației și inflația ridicată limitează această posibilitate. El a adăugat că în condițiile actuale, inflația de 9% are un impact direct asupra costurilor și prețurilor.
Structura pieței și preferințe de consum
Berea Lager menține o cotă de piață de 92%, fiind segmentul dominant. Segmentul berii fără alcool a înregistrat o creștere de 10% față de 2024, iar în privința ambalajelor, preferința se îndreaptă către sticlă, doză și PET, acestea având cote între 31% și 33%.
Achizițiile în ambalaj reutilizabil din sticlă (RGB) continuă să reprezinte 15% din piață, menținându-se constant de mai mulți ani.
Proiecțiile pentru anul 2026 indică continuarea trendului de scădere a pieței, fără indicii clare de revenire sau stabilizare, în condițiile în care costurile și cererea persistă în stagnare sau declin.