România pierde aproximativ 458,7 milioane de euro din cauza nerealizării cererii de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Timpul de negociere cu Comisia Europeană, între decembrie 2023 și noiembrie 2025, nu a dus la rezultate concrete.
Contextul pierderii de fonduri europene
Guvernul român a avut aproape doi ani pentru a realiza modificări și a negocia jaloanele stabilite cu Comisia Europeană, însă fără succes. Această situație a dus la blocarea cererii de plată și la pierderea a sute de milioane de euro din fonduri destinate proiectelor europene.
Declarații privind gestionarea fondurilor
Victor Negrescu afirmă că actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili prin împrumuturi cu dobânzi foarte mici. În același timp, el avertizează că dacă întârzierile continuă, din cauza unui management deficitar, România s-ar putea confrunta cu pierderi de miliarde de euro din mecanismul de finanțare europeană.
Critici adresate procesului de reformare
Vicepreședintele Parlamentului European a calificat planul în care s-au făcut reforme pentru PNRR drept „scris în grabă”, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură clară cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. El a evitat să menționeze explicit partidele care au elaborat acest plan.
Reformele și presiunea politică
Negrescu susține că guvernul încearcă, pe ultima sută de metri, să repare întârzierile prin reforme rapide, doar pentru a părea că face progrese. El consideră însă că această abordare nu este eficientă, deoarece reformele adevărate nu se pot realiza sub presiune.
Eșecul eforturilor coaliției pro-europene
Coaliția pro-europeană s-a format acum 10 luni pentru a asigura fondurile europene, dar rezultatele demonstrează un eșec în gestionarea actualei formule guvernamentale. Aceasta s-a tradus în bani pierduți, credibilitate afectată și întârzieri în investiții. Victor Negrescu subliniază că partidele pro-europene ar putea și trebuie să acționeze mai eficient.
Negocieri privind bugetul european
Negrescu consideră că România trebuie să fie fermă în negocierile pentru bugetul Uniunii Europene, fără a accepta condiționări ale fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. El menționează posibilitatea de a reorienta o parte din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru a susține proiecte deja începute sau proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după august 2026.
România are opțiunea de a muta fonduri necheltuite pe alte mecanisme, dar acest lucru depinde de politica și negocierile cu Comisia Europeană.