Dragoș Vlad a fost demis din poziția de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), motivul oficial fiind legat de probleme operational, financiare și de management al proiectelor de digitalizare, decizie susținută de Guvern pe baza unor argumente tehnice și juridice.
Eșecuri și probleme operative la nivelul instituției
Guvernul a invocat sincope majore în funcționarea platformelor Ghișeul.ro și SEAP, cauzate de neglijențe administrative, printre care expirarea certificatelor de siguranță.
Aspecte financiare și proiecte întârziate
Pierderea a peste 14,7 milioane de lei, suportată din bugetul național, este rezultatul unor litigii pierdute de ADR în gestionarea fondurilor PNRR. Proiecte majore, precum ROeID, au fost blocate, iar achizițiile publice au fost lansate în mod ilegal, încălcând disciplina financiară.
Comunicații și transparență
Declarații eronate despre fondurile europene, precum prezentarea economiilor de la licitații drept „pierderi”, au generat confuzie în spațiul public. Refuzul de colaborare cu ministerul de resort și ignorarea deciziilor ierarhice au accentuat haosul juridic, mai ales în privința semnăturii electronice.
Lipsa de strategie și deficiențe în proiecte
Lipsa unei viziuni clare pentru interoperabilitate a frânat progresul digitalizării, în special în ceea ce privește licitația Platformei Naționale de Interoperabilitate. De asemenea, problemele legate de designul și funcționalitatea platformelor publice au afectat interacțiunea cetățenilor cu serviciile statului.
Reacția vicepremierului Oana Gheorghiu
Vicepremierul a afirmat că ADR „a devenit un factor de risc sistemic pentru transformarea digitală a României”. Ea cere o conducere care să livreze rezultate concrete, nu blocaje, pentru atingerea obiectivelor din PNRR.
Decizia Guvernului și motivele tehnice
Guvernul a precizat că demiterea s-a făcut pe motive tehnice și juridice, fără influențe politice, evidențiind nevoia ca instituțiile statului să fie eficiente și responsabile în procesul de digitalizare.
Reacția fostului președinte ADR, Dragoș Cristian Vlad
Fostul oficial a reacționat pentru Libertatea, respingând etichetele de „eșecuri” și „pierderi” și prezentând realizările din mandatul său. Vlad a evidențiat investirea în cloud-ul guvernamental, construit pe patru centre de date, care a avut implementat până acum migrat zece sisteme și având alte 21 în proces, până în iunie 2026. Trei din cele patru jaloane PNRR asociate proiectului au fost deja îndeplinite, iar în decembrie 2024 s-a raportat interconectarea a 30 de instituții.
Evoluții în platforme și infrastructură digitală
El a afirmat că soluțiile pentru modernizarea platformelor Ghișeul.ro și SEAP, inclusiv migrarea în cloud, sunt pregătite și că problemele recente subliniază necesitatea accelerării acestor măsuri.
Proiectul ROeID și coerența instituțională
Vlad a subliniat că sistemul de identitate digitală ROeID, deja funcțional și integrat cu servicii precum cazierul judiciar, este o etapă crucială pentru Portofelul European de Identitate Digitală. În legătură cu litigii, a explicat că deciziile privind cheltuielile ADR au fost conforme cu legislația și cu avizele Comisiei Europene, chiar dacă statul român a contestat ulterior propriile mecanisme, ceea ce a creat incoerență instituțională. Până la momentul actual, ADR a câștigat cele mai multe procese, inclusiv la Înalta Curte.
Progresul în proiectul Platformei Naționale de Interoperabilitate
Vlad a declarat că platforma, considerată ca „coloana vertebrală a administrației conectate”, se află în faza de achiziție, având o bază legală clară, cu avize și finanțare semnată. El a respins ideea că proiectele strategice pot fi abandonate sub presiune publică.
Resurse insuficiente pentru dorința de digitalizare
Fostul președinte al ADR a atras atenția asupra subfinanțării instituției, afirmând că nu se poate cere digitalizare de secol XXI unei entități cu resurse financiare limitate, comparabil cu o anexă administrativă.
Vlad a încheiat afirmând că a lăsat în urmă nu numai proiecte, ci și un direcțion de activitate pentru instituție, printre realizări enumerând consolidarea cloud-ului guvernamental, dezvoltarea proiectului ROeID, avansul Platformei Naționale de Interoperabilitate și contracte de aproape un miliard de euro pentru digitalizare.