Un studiu american a evidențiat o corelație între somnul diurn prelungit, în special dimineața, și un risc crescut de mortalitate la adulți, în contextul unui interval de aproape 20 de ani de cercetare. Analiza arată că fiecare oră în plus de somn pe timpul zilei este asociată cu o creștere de 13% a riscului de deces, iar somnul de dimineață, cu o creștere de aproximativ 30%. Aceste rezultate sugerează că somnul diurn prelungit mai ales de dimineață poate semnala probleme de sănătate.
Cercetare și metodologie
Studiul a fost condus de echipe de la Mass General Brigham și Rush University Medical Center, în cadrul proiectului Rush Memory and Aging Project, monitorizând 1.338 de adulți cu vârsta peste 56 de ani din Illinois. Timp de aproape 20 de ani, participanților le-au fost contruite date despre activitatea zilnică prin actigrafe, dispozitive purtate la încheietură, care captează tiparele de odihnă și activitate. În total, 926 dintre participanți, adică 69,2%, au murit în timpul cercetării, la o medie de 7,5 ani de la înscriere.
Pentru definirea somnului de zi, cercetătorii au considerat orice perioadă de inactivitate de cel puțin cinci minute, între orele 9:00 și 19:00. Analizele au avut în vedere patru parametri: durata totală a somnului de zi, frecvența episoadelor, variabilitatea zilnică și momentul zilei când acestea au avut loc cel mai frecvent.
Rezultate și descoperiri
Studiul a arătat că fiecare oră suplimentară de somn diurn a fost asociată cu o creștere medie de 13% a riscului de mortalitate. În plus, fiecare episod de somn mai lung a fost legat de o creștere de circa 7% a riscului.
Majoritatea riscurilor au rezultat în urma somnului de dimineață. Persoanele care preferau să doarmă dimineața au avut un risc cu aproximativ 30% mai mare de deces comparativ cu cele ce se odihneau după-amiaza. Cercetătorii au ajustat analizele pentru factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul, durata somnului de noapte și prezența unor afecțiuni cronice — diabet, boli cardiovasculare sau depresie — fără ca rezultatele să fie influențate de aceștia.
Semnale de problemă sau obișnuință culturală?
Studiul nu consideră somnul de zi periculos în sine. O pauză de 20-30 de minute poate avea beneficii pentru atenție, memorie și concentrare. Însă, nevoia frecventă și prelungită de somn în prima parte a zilei poate indica o problemă de sănătate.
Cercetătorii recomandă consultarea medicului dacă somnul de zi devine frecvent, durând mult sau debutând devreme dimineața. Cauzele pot fi diverse, între care apnee, anemia, depresia, debutul demenței sau probleme cardiace, precum și efecte secundare ale anumitor medicamente.
Explicații biologice ale fenomenului
Unele studii indică faptul că inflamația cronică poate fi o explicație. Valori crescute ale markerilor inflamatori au fost observate la adulții de vârstă mijlocie și bătrâni care dorm frecvent peste zi, ceea ce poate întreține oboseala și crește riscul de boli.
O altă posibilă cauză o reprezintă dereglarea ritmului circadian, ceasul intern care reglează ciclurile de somn și veghe. La adulții sănătoși, nevoia de somn înregistrează cele mai mici valori dimineața, crescând spre după-amiază. Dacă o persoană adoarme rapid după trezire, acest lucru poate indica o perturbare a ritmului circadian, legată și de boli neurodegenerative, precum demența Alzheimer.
Limitări și interpretări
Studiul are limite, fiind de natură observațională. Numai corelațiile pot fi trase, fără a se putea afirma cu certitudine dacă somnul matinal prelungit cauzează creșterea mortalității. Observațiile nu pot demonstra relația de cauză și efect, fiind posibil ca persoanele cu probleme de sănătate să doarmă mai mult dimineața și să aibă, implicit, o speranță de viață mai scurtă.
Actigrafele identifică lipsa mișcării, nu activitatea cerebrală, ceea ce înseamnă că o stare de repaus poate fi interpretată ca somn. Participanții au fost în marea lor majoritate cetățeni americani de rasă albă, ceea ce limitează aplicabilitatea rezultatelor pentru alte populații.
Importanța monitorizării și recomandări
Studiul subliniază valoarea folosirii dispozitivelor purtabile pentru monitorizarea somnului. Aceste tehnologii pot ajuta medicii să observe mai devreme modificările de tipar ale somnului de zi, mai ales când acestea devin frecvente, lungi sau apărute devreme dimineața.
Recomandările evidențiază ca cele mai optime sunt episodi de somn de 10-30 minute, în partea de după-amiază. Somnelele mai lungi sau programate dimineața trebuie discutate cu medicul, mai ales dacă sunt însoțite de simptome precum sforăit puternic, treziri frecvente sau probleme de memorie. La persoanele peste 60 de ani, consultul specializat poate ajuta la identificarea cauzelor, precum apneea sau sindromul picioarelor neliniștite.
Autorii studiului de la Mass General Brigham subliniază necesitatea replicării cercetării pe populații diverse și în alte regiuni, precum și clarificarea mecanismelor biologice care leagă somnul matinal de riscul crescut de deces.