România se află în faza incipientă a adopției tehnologiilor de inteligență artificială (AI), prezintă indicatori inferiori mediilor regionale, iar infrastructura necesară pentru dezvoltare este insuficient dezvoltată, conform datelor PwC. Doar 13% dintre companii au implementat soluții AI bazate pe cloud, o rată semnificativ mai mică decât media din Europa Centrală și de Est. În același timp, 25% dintre organizații consideră că dispun de o arhitectură de date adecvată, ceea ce indică o bază fragilă pentru proiecte AI de amploare.
Stadiul actual al adoptării AI în România
Doar 17% dintre firmele locale planifică investiții concrete în infrastructura cloud pentru AI și machine learning. Acest nivel reprezintă aproximativ jumătate din media regională, limitând capacitatea de scalare și dezvoltare a tehnologiei în următorii ani. În comparație, piețele din Europa de Vest au trecut de faza de experimentare și se află în procesul de integrare la scară largă a AI în operațiuni și procese de business.
Diferențe față de piețele vest-europene
Experiența din Europa de Vest arată că organizațiile de top, inclusiv startup-urile, au trecut de etapa de testare a AI și optimizează utilizarea acesteia pe multiple arii de activitate. Companiile occidentale construiesc soluții reutilizabile pentru diferite seturi de date și funcții, reducând costurile și crescând eficiența.
Perspectiva liderilor și sfaturi pentru România
Lilia Christofi, expert în tehnologie, afirmă că România se află cu 18-24 de luni în urmă față de aceste piețe. Ea recomandă companiilor locale să adopte o strategie decisivă în următoarele 12 luni pentru a recupera decalajul. Ea subliniază că implementarea în practică este cea mai bună metodă de învățare și îndeamnă liderii să nu se limiteze la cursuri online, ci să pună în aplicare soluții concrete.
Riscuri și provocări privind implementarea AI
Implementarea AI fără o strategie clară poate duce la probleme operaționale, costuri mari și dificultăți în conformitate cu reglementările. Lipsa de aliniere la nivel organizațional complică munca departamentului de risc și provoacă probleme de reglementare. De asemenea, utilizarea greșită a tehnologiei, fără o evaluare adecvată, reprezintă o altă provocare, deoarece AI este un model probabilistic și nu se potrivește în toate scenariile.
Impactul asupra pieței muncii și competențelor digitale
Ritmul de schimbare a skill-urilor în domeniul AI este cu 66% mai rapid decât în alte roluri, semnalând o presiune crescândă pe forța de muncă pentru a se adapta. În paralel, 70% dintre companiile din România folosesc infrastructură cloud durabilă, peste media regională. De asemenea, 62% dintre angajați din sectorul financiar au dobândit noi competențe AI în ultimul an, un nivel peste media globală.
Studiul PwC și opiniile experților
Un studiu ce urmează să fie lansat va arăta că doar 2% dintre companiile din România au o strategie completă și aprobată pentru utilizarea AI, cu indicatori de măsurare a beneficiilor. Totodată, aproape 80% dintre respondenți nu utilizează sisteme bazate pe AI pentru luarea deciziilor, din cauza dificilăților de măsurare a beneficiilor, deficitului de personal calificat și constrângerilor bugetare.
Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie PwC România, afirmă că liderii trebuie să acționeze rapid pentru a trece de la etapa experimentării la adopția tehnologiei AI. El consideră că organizațiile care vor reuși să treacă peste această barieră pot deveni lideri pe piața locală și pot evita un dezavantaj competitiv major.
În concluzie, expertiza arată că România are oportunitatea de a recupera decalajul față de piețele avansate dacă va adopta o strategie coerentă și va evita greșelile din experiența altor țări.