Iranul are în vedere continuarea rezistenței împotriva Statelor Unite și Israelului, susținând ideea unei lupte „eternice” și a unui stat șiit care trebuie să persiste până la sfârșitul vremurilor, conform unor analize și declarații oficiale. Gruparea ultraconservatoare Jebhe-ye Paydari, cunoscută și ca Frontul Rezistenței, afirmă că nu intenționează să renunțe la aceste convingeri, chiar dacă ultimele tentative de calmare au eșuat.
Poziția extremistă și conflictele interne din Iran
Gruparea Paydari adoptă o poziție mai dură decât aripa conservatoare oficială și consideră negocierile cu SUA o trădare. Membrii acesteia susțin că rezistența împotriva Occidentului trebuie să continue „până la sfârșitul vremurilor” și refuză orice compromis în chestiuni precum programul nuclear, văzând negocierile ca pe o capitulare. Aceștia afirmă că americanii nu resimt pierderi în urma atacurilor și uciderii liderilor iranieni, promițând o luptă sfântă și perpetuă.
Declarațiile grupării sunt criticate și de alți conservatori, care văd mesajele extremiste ca pe un factor de divizare internă. Analiști consideră că Paydari urmărește, de fapt, să obțină influență crescută în structura de putere a Iranului, vizând eventual un acord cu SUA pentru propriile interese.
Saeed Jalili, fost șef al securității naționale și contracandidat la alegerile din 2024, este unul dintre liderii importanți ai acestei facțiuni. Fratele său, Vahid Jalili, are o funcție în postul public de televiziune IRIB. Clericul ayatollah Mahdi Mirbaqiri, considerat posibil succesor al lui Ali Khamenei, are convingeri „apocaliptice” și îndeamnă la accelerarea sfârșitului lumii prin luptă.
Reacția politicii și influența religioasă
Paydari acuză vârful conducerii de periclitarea securității Iranului în negocierile cu SUA și susține că informațiile despre acestea ar fi ascunse. Oficialii iranieni, inclusiv parlamentarul Mahmoud Nabavian, au cerut chiar și îndepărtarea ministrului de Externe, Abbas Araghchi, din echipa de negociere.
Partidul a câștigat sprijinul unor tinere generații iraniene radicalizate, după atacurile SUA și ale Israelului, manifestându-se în proteste de stradă și manifestări de tip extremist. Reacția dură a grupării a determinat alte sectoare politice din Iran, moderate și conservatoare, să critice și să încerce izolarea acesteia, acuzând-o de contribuție la imaginea Iranului ca fiind divizat intern.
Expertul Mohammad Ali Shabani afirmă că Paydari urmărește să obțină mai multă influență prin acestea și consideră că gruparea crede că o continuare a luptelor poate forța SUA să capituleze, pentru a putea negocia în propriile condiții.
Economia devastată de conflicte
Războiul a cauzat deteriorarea severă a economiei Iranului. Bombardamentele asupra siturilor industriale și infrastructurii, precum și blocada comercială impusă de SUA, au afectat exporturile de petrol și au perturbat importurile. Oficialii iranieni estimează că războiul a dus la pierderea unui milion de locuri de muncă și la șomajul indirect al două milioane de persoane.
Potrivit publicației Tasnim, un oficial iranian, Gholamhossein Mohammadi, a subliniat că impactul războiului s-a reflectat în economia țării, amplificat de criza economică generată anterior, chiar înainte de conflicte.
Într-o zi din aprilie, o platformă de căutare de locuri de muncă a raportat un record de 318.000 de CV-uri depuse, cu 50% mai mult decât recordul anterior, semn al tensiunilor pe piața muncii.
Economistul Amir Hossein Khaleghi afirmă că economia iraniană înregistrează o situație extrem de dificilă, complicată de multiple crize anterioare și de instabilitatea provocată de război.
Perspectiva pentru noi negocieri și situația diplomatică
Conducerea iraniană a transmis, în duminica imediat următoare, răspunsul la propunerea SUA pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu, prin intermediul Pakistanului. În răspuns, Iranul se axează pe „încetarea războiului și securitatea maritimă” în Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, informează agenția de presă iraniană ISNA.
Surse din ambele părți indică faptul că ultimele discuții vizează un memorandum temporar pentru dezescaladare, facilitând reluarea traficului în zonă, și continuarea negocierilor pentru un acord mai extins, inclusiv pe chestiuni precum programul nuclear iranian.
Ministrul american al Afacerilor Externe, Marco Rubio, a declarat că așteaptă un răspuns serios din partea Iranului pentru demararea unui proces de negociere. Între timp, oficialii de la Teheran consideră răspunsul drept o încercare de a deschide o cale pentru negocieri, fără alte detalii concrete în acest moment.