Hantavirusul continuă să reprezinte o amenințare pentru sănătatea publică în 2026, fiind prezent în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în America, Europa și Asia. Cazurile recente, inclusiv decesul a trei persoane la bordul navei de croazieră MV Hondius, au readus în atenție riscurile asociate acestei infecții zoonotice. Virusul, transmis în principal de rozătoare, are o rată ridicată de mortalitate pentru anumite tulpini și lipsă de tratament specific.
Răspândirea hantavirusului în 2026
Potrivit datelor pe anul 2026, hantavirusul este prezent în state precum Argentina, Chile, Panama, Bolivia, Uruguay, Brazilia, Statele Unite, Rusia, Germania, Franța, China, Coreea de Sud, Taiwan și India. În aceste țări, specialiștii mențin monitorizarea cazurilor, iar infecțiile sunt frecvent asociate cu zonele unde rozătoarele sălbatice există în număr mare.
Resursa principală de rezervor
Rozătoarele, în special șoarecii sălbatici, reprezintă rezervorul natural al virusului. Aceste animale nu se îmbolnăvesc, însă elimină virusul prin urina, fecale și saliva. Oamenii se infectează, de regulă, prin inhalarea particulelor contaminate din aer, mai ales în spații închise precum poduri, depozite sau anexe.
Zonele și țările afectate
Dintre țările cu cea mai frecventă circulație a hantavirusului, majoritatea sunt în America, Europa și Asia. În America, circulă în special tulpinile din Lumea Nouă, considerate cele mai agresive, precum Sin Nombre, Bayou, Seoul și Black Creek Canal. În America Centrală, tulpina Choclo a fost identificată ca fiind prezentă. În America de Sud, tulpinile Andes, Juquitibia, Laguna Negra și Araraquara sunt cele mai frecvente.
Europa și Asia se confruntă predominant cu tulpini din Lumea Veche, cum ar fi Puumala, Dobrava, Seoul și Tula, care afectează în special rinichii și sistemul vascular. În Asia, se remarcă, pe lângă Puumala și Seoul, virusurile Hantaan și Thailand Virus.
Pericolul tulpinelor
Peste 20 de specii de hantavirus au fost identificate până acum, iar pericolul este variabil în funcție de tulpina și regiune. Tulpina Andes, predominant întâlnită în Argentina și Chile, este considerată una dintre cele mai periculoase, fiind singura pentru care au fost documentate cazuri de transmitere de la om la om.
Rata mortalității în funcție de tulpină
Infecțiile cu hantavirus din Europa și Asia cauzează în principal febra hemoragică cu sindrom renal, cu o rată de mortalitate între 1% și 15%. Simptomele frecvente includ febră, dureri de cap și spate, greață, vedere încețoșată și insuficiență renală.
Infecțiile din America, în special cele cauzate de tulpina Andes, determină sindromul cardiopulmonar prin hantavirus, cu o rată de mortalitate între 30% și 50%. Semnele clinice includ dificultăți de respirație, febră, dureri musculare, tuse, edem pulmonar și insuficiență respiratorie acută.
Prevenirea infectării
Medicii recomandă adoptarea unor măsuri de protecție pentru reducerea riscului de infectare. Acestea includ evitarea contactului cu rozătoarele, curățarea atentă a spațiilor închise, aerisirea zonelor infestate și utilizarea mănușilor și măștilor în timpul curățeniei. De asemenea, trebuie evitat consumul de alimente contaminate și igienizarea corectă a zonelor cu risc.
Deși transmiterea directă de la om la om este rară, anumite tulpini pot deveni extrem de agresive, iar intervenția promptă poate salva vieți.