
„Acțiunea depusă este o plângere penală referitoare la înaltă trădare. Este vorba de înaltă trădare deoarece presupusa infracțiune a fost comisă de premierul României în funcție, fapt ce implică responsabilitatea penală a acestuia. Totodată, trădarea în sine este evidențiată prin colaborarea premierului cu o putere străină în scopul de a cauza pagube semnificative României, țară pe care individul o reprezenta și față de care îşi jurase fidelitate, dar nu şi-a respectat jurământul, ceea ce constituie, conform definiţiei, înaltă trădare”, a declarat Vlad Gheorghe în fața Parchetului General, potrivit surselor media.
Totodată, el a menționat și infracțiunea de omor calificat, „întrucât au existat victime în urma inundațiilor din acel an. Însă, revine Parchetului să clarifice dacă declarațiile domnului Ponta se referă la inundațiile din primăvară sau cele din vară, întrucât acest aspect rămâne neclar. În cazul inundațiilor din vară, se pune problema omorului calificat.”
Cu o zi înainte, Vlad Gheorghe a precizat că plângerea se bazează pe afirmația că Ponta a „permis inundarea intenționată a României”, implicând complicitatea „ministrului Energiei de la acea vreme și șefului Apei Române.”
La data de 9 aprilie, Victor Ponta a afirmat că, în 2014, în calitate de premier, a fost de acord să se inunde sate românești pentru a salva Belgradul, fapt pentru care a primit ulterior cetățenia sârbă.
Mai precis, fostul premier a explicat că a emis „ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier, astfel evitându-se inundațiile din Belgrad”. Aceste declarații au fost criticate de diverși politicieni și adversari electorali.
Ulterior, Ponta și-a revizuit declarațiile, spunând că au fost inundate doar câteva hectare de teren și că ar proceda similar în cazul unei situații critice, pentru a salva vieți omenești, chiar dacă implică inundarea unor terenuri.














