Președintele României pare să incline spre desemnarea unui premier tehnocrat, în contextul crizei politice generate de căderea guvernului Bolojan, fiind avansată numele economistei Delia Velculescu, cunoscută pentru cariera sa în mediul internațional financiar. Desemnarea acesteia ar putea semnala o posibilă intervenție a Fondului Monetar Internațional, similară cu cea din perioada 2008-2010, pentru evitarea recesiunii. În prezent, România se confruntă cu constatări negative, inclusiv cele mai ridicate rate de inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și cea mai semnificativă scădere a puterii de cumpărare din Uniunea Europeană, fiind în al treilea trimestru consecutiv de recesiune.
Situația economică actuală în România
Criza economică se acutizează, după cum a trasat bilanțul Mugur Isărescu miercuri, avertizând asupra slăbirii activității economice și estimând o inflație de aproximativ 11% pentru luna iulie.
Persoana despre care se discută ca posibil viitor premier
Delia Velculescu, în vârstă de 50 de ani, originară din Sibiu, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”. În perioada liceului a fost elevul lui Klaus Iohannis, profesor de fizică. A studiat economia în SUA, beneficiind de bursă la Wilson College Pennsylvania, apoi a obținut master și doctorat la Universitatea Johns Hopkins. Ea deține o carieră de peste două decenii în cadrul FMI și este cunoscută pentru rolul de conducere în misiunea FMI în Grecia, pe fondul crizei din 2009.
Implicațiile și contextul politic
Propunerea pentru funcția de premier a Deliei Velculescu ar putea avea un astfel de mesaj, având impact asupra politicii interne. Numele ei a fost vehiculat anterior, în 2025, în discuții între lideri ai partidelor PSD, PNL, USR și UDMR, ca posibil candidat tehnocrat. În cazul unei numiri, ar putea simboliza un semnal pentru adoptarea măsurilor dure de restructurare economică.
Reacțiile și opiniile experților
Adrian Negrescu, analist economic, consideră că candidatura Velculescu este împotriva intereselor politice, fiind mai degrabă o strategie de forțare a partidelor să își asume responsabilitatea pentru guvernare. El avertizează că lipsa susținerii politice ar împiedica implementarea reformelor indispensabile pentru repornirea economiei și ieșirea din recesiune.
Cristian Socol, profesor universitar, consideră că intervenția FMI nu este necesară în condițiile actuale. El afirmă că România are rezerve financiare suficiente, respectând criteriile FMI, și nu se află în acea situație de criză extremă din vremea mandatului premierului Emil Boc.
Concluzii și perspective
Dacă va fi numită, Velculescu ar putea fi un indicator al unei abordări orientate spre recurgerea la măsuri economice dure și, posibil, la intervenția internațională pentru sprijinul financiar. În orice caz, momentul actual reflectă încercarea liderilor politici de a găsi soluții pentru reluarea unor reforme structurale într-o economie aflată în dificultate.