Studiu arată că exercițiile fizice influențează rețeaua nervoasă a inimii într-un mod asimetric
O cercetare publicată în jurnalul Autonomic Neuroscience a evidențiat modul în care exercițiile aerobice regulate pot remodela rețeaua nervoasă care controlează ritmul cardiac, într-un mod mai complex decât se credea anterior. Studiul, coordonat de cercetători de la Universitatea din Bristol, identifică modificări în ganglionii stelați, structuri nervoase situate în zona gâtului inferior și a pieptului superior, care influențează direct funcția inimii.
Ce s-a descoperit despre nervii inimii în timpul efortului fizic
Cercetătorii au analizat ganglionii stelați la șobolani care au urmat un program de 10 săptămâni de exerciții moderate pe bandă de alergare. Prin imagistică 3D și analize cantitative, s-au evidențiat diferențe între partea stângă și partea dreaptă a corpului. Animalele antrenate au dezvoltat de circa patru ori mai mulți neuroni în ganglionul drept decât în cel stâng, diferență absentă în cazul șobolanilor neantrenați.
Neuronii din partea stângă s-au lărgit cu aproximativ 1,8 ori, în timp ce cei din partea dreaptă au devenit ușor mai mici. În plus, volumul total al acestor structuri nervoase a fost mai redus după antrenament, indicând o remodelare complexă a rețelei nervoase.
Implicații pentru tratamentele cardiovasculare
Descoperirea contrazice ideea conform căreia exercițiile fizice afectează sistemul nervos autonom în mod uniform. În schimb, arată că adaptările nervoase sunt asimetrice și poate varia în funcție de partea corpului și de rolul său în controlul inimii.
Augusto Coppi, autorul principal al studiului, a descris ganglionii ca fiind „dimmeri” ai inimii, actori care ajustează intensitatea semnalelor nervoase trimise către cord. Remodelarea diferențiată a acestor structuri poate explica de ce anumite tratamente, precum blocajele nervoase, funcționează mai eficient atunci când sunt aplicate pe anumite părți ale corpului.
Relevanță pentru afecțiuni cardiovasculare
Practicanții de medicină cardiovasculară pot folosi aceste informații pentru a îmbunătăți abordările terapeutice. În cazuri de aritmii, angină sau sindromul inimii frânte, blocajele sau denervarea ganglionilor stelați sunt deja folosite pentru a reduce activitatea simpatică excesivă. Descoperirea ar putea contribui la adaptarea tratamentelor în funcție de diferențele de răspuns între partea stângă și cea dreaptă a corpului.
<-- End of article -->