Arheologii români au identificat o megastructură de aproximativ 350 de metri pătrați în situl de la Stăuceni, județul Botoșani, aparținând culturii Cucuteni-Trypillia. Descoperirea evidențiază faptul că astfel de construcții uriașe nu se limitau doar la marile așezări din Ucraina, unde populațiile puteau ajunge la câteva mii sau zeci de mii de locuitori, și pot fi găsite și în comunități mai mici, din zona actualei Românii.
Descoperirea și dimensiunile sitului de la Stăuceni
Arheologii de la Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg au făcut săpături în situl de la Stăuceni, unde au descoperit o clădire de complexitate și dimensiuni neobișnuite. Aceasta are circa 350 de metri pătrați, fiind mult mai mare decât celelalte construcții din așezarea în care a fost identificată.
Așezarea conține aproximativ 45 de case, situându-se considerabil mai mică decât marile situri din Ucraina, unde cercetările au arătat existența unor comunități cu peste 3.000 de locuințe. Însă apariția unei construcții de această dimensiune în cadrul unei comunități atât de mici sugerează un model de organizare socială diferit față de cele mai cunoscute.
Caracteristicile și rolul clădirii
Conform cercetătorilor, fundamentul clădirii include un șanț de fundație și urme de stâlpi masivi, indicând un proiect special, nu o simplă locuință extinsă. În interior, arheologii au găsit fragmente ceramice, resturi litice și urme botanice, precum boabe carbonizate și o semință de măselariță neagră, plantă cunoscută pentru proprietățile sale psihoactive.
De asemenea, sub podeaua construite din bușteni despicați și lut, s-au identificat semnale de la magnetometre, fiind evidențiat un plan al sitului. Aceste rezultate obținute prin măsurători geomagnetice au permis stabilirea unei imagini generale a configurației așezării, înainte de săpături directe. În acest fel, s-a observat clar diferența între această megastructură și alte case obișnuite din sit, indicând un rol special pentru construcție.
Tehnologii moderne în arheologie
Măsurătorile geofizice au reprezentat un instrument vital pentru identificarea și planificarea cercetărilor. În cazul de față, tehnologia a permis vizualizarea structurilor îngropate fără a fi necesare săpături extinse, reducând impactul asupra sitului. Descoperirea se înscrie într-o tendință mai largă a arheologiei moderne, unde metode precum imagistica satelitului și scanările cu magnetometru modifică abordarea tradițională a cercetărilor.
În cazul sitului de la Stăuceni, aceste tehnologii au ajutat la conturarea planului și la confirmarea caracterului neobișnuit al construcției, fapt ce deschide noi perspective pentru înțelegerea organizării societăților preistorice de pe teritoriul României.
Următorii pași în cercetare
Rolul exact al megastructurii nu este încă elucidat, fiind nevoie de săpături suplimentare și de compararea cu alte situri arheologice din zonă. O parte a sitului nu a fost încă excavată, ceea ce menține posibilitatea apariției unor noi surprize.
Cercetătorii intenționează să clarifice dacă această construcție avea un scop ritualic, servea drept loc de întâlnire comunitară sau avea o funcție diferită. În plus, aceste noi descoperiri pot modifica percepția asupra societății din secolul al VI-lea î.e.n., despre modul de organizare fără lideri vizibili și fără semne evidente ale unei ierarhii centrale.
Importanța descoperirii pentru cultura Cucuteni-Trypillia
Descoperirea de la Botoșani adaugă o nouă piesă în puzzle-ul complex al culturii Cucuteni-Trypillia, recunoscută pentru ceramica decorativă, așezările extinse și modul avansat de organizare socială. Până acum, se credea că astfel de megastructuri erau rezervate exclusiv marilor așezări din Ucraina, însă această nouă descoperire indică faptul că și comunitățile mai mici puteau avea construcții de o asemenea amploare.
Este posibil ca societățile din acea perioadă să fi fost mai elaborate și mai centralizate decât se presupunea anterior, chiar și fără o ierarhie formală. La momentul actual, cercetările continuă pentru a determina funcția precisă a structurii și eventuale alte descoperiri din această zonă.
În acest moment, ceea ce s-a aflat despre situl de la Stăuceni oferă indicii solide despre complexitatea și diversitatea organizelor sociale ale culturii Cucuteni-Trypillia.