O echipă internațională de cercetători a descoperit la Stăuceni-Holm, în nord-estul României, o construcție de aproximativ 350 de metri pătrați, atribuită culturii Cucuteni, datată în urmă cu circa 6.000 de ani. Aceasta reprezintă o descoperire semnificativă pentru studiile despre modul de organizare al comunităților preistorice din Europa de Est.
Clădirea descoperită la Stăuceni-Holm nu seamănă cu locuințele obișnuite
Structura identificată are o suprafață considerabilă, fiind mai mare decât cele ale caselor din zonele înconjurătoare. Amplasată în apropierea limitelor așezării, a fost detectată inițial prin scanări geomagnetice, care au indicat prezența unor structuri îngropate. Săpăturile din 2023 și 2024 au dezvăluit șanțuri de fundație, urme ale unor stâlpi masivi de lemn și porțiuni de podea din lut.
Specialiștii au descoperit lemn ars, conservat în pământ, oferind indicii despre tehnicile de construcție folosite acum șase milenii. Cu toate acestea, nu au fost găsite dovezi ale activităților domestice obișnuite, cum ar fi gătitul sau depozitarea alimentelor.
Complexitatea construcției și absența elementelor specifice locuirii cotidiene sugerează că edificiul nu avea funcție rezidențială, ci servea altor scopuri comunitare.
Ce dezvăluie construcția despre societatea misterioasă Cucuteni
Forma și dimensiunea grandioasă indică o structură utilizată colectiv, fără a fi asociată unei elite conducătoare. Lipsa mormintelor luxoase și a diferențelor evidente între locuințe sugerează o societate egalitară.
Încălcând ipoteze anterioare, descoperirea poate oferi informații despre modul în care această civilizație gestionase resursele și organizarea socială fără a avea semne clare de diferențiere socială sau conducere centralizată.
Relevanța acestei construcții constă în potențialul de a clarifica modul în care comunitățile Cucuteni au funcționat în absenta unor indicii evidente despre structuri de putere sau elite. Esențial rămâne faptul că această construcție a fost dedicată inedit, fiind folosită pentru activități colective, nu ca locuință individuală.
Aceasta întărește perspectivele asupra unei societăți preistorice bazate pe egalitate și colaborare, în ciuda dimensiunii și amplasamentului impozant.