Comisia Europeană a publicat miercuri recomandările de țară pentru perioada 2026-2027, menținând România în zona de dezechilibre macroeconomice excesive, dar lăudând progresul în consolidarea fiscală din 2025. Documentul stipulează prioritățile pentru următorii doi ani, evidențiind reducerea deficitului, dar și vulnerabilitățile persistente.
Schimbări în deficitul bugetar și datoria publică
Deficitul bugetar al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Această reducere s-a realizat prin măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor, creșteri de TVA, accize și majorarea impozitului pe dividende. Comisia Europeană prognozează un deficit de 6,2% pentru 2026 și 5,8% pentru 2027, dar avertizează asupra fragilității situației fiscale și riscurilor generate de incertitudinea politică internă.
Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB la sfârșitul lui 2024 la 59,3% în 2025 și este estimată să ajungă la 63,4% în 2027. Procedura de deficit excesiv rămâne în vigoare, dar este menținută în stand-by, dat fiind eforturile de ajustare fiscale.
Perspectiva economică și inflația
Creșterea economică realizată în 2025 a fost de 0,7%. Pentru 2026, Comisia estimează o creștere de doar 0,1%, aproape stagnare, urmând ca în 2027 să se înregistreze o revenire la 2,3%. Inflația, calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum, se menține ridicată, cu 6,8% în 2025 și o prognoză de 7,0% pentru 2026.
Capacitatea de colectare fiscală și reforme structurale
Printre cele mai critice aspecte se numără capacitatea de colectare a taxelor. Decalajul de TVA al României este de 30% din încasările potențiale, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Comisia recomandă reducerea urgentă a acestui gap fiscal.
În privința reformelor, Comisia salută adoptarea reformei generale și speciale a pensiilor, dar solicită implementarea completă a acestora. De asemenea, accentuează necesitatea unei reforme a salarizării în sectorul public, pentru corelarea cheltuielilor cu bugetul și evitarea depășirii planificate.
Lipsa unui plan de investiții pe termen mediu, care să cuprindă toate cerințele de finanțare ale proiectelor, a fost identificată ca o vulnerabilitate majoră.
Sectoarele energie și tranziție verde
Subvențiile pentru combustibilii fosili persistă, iar sectorul de termoficare rămâne nereformat, dependent de gaze naturale. Comisia atrage atenția asupra faptului că lipsa unui calendar clar pentru eliminarea acestor subvenții înainte de 2030 împiedică electrificarea și reducerea amprentei de carbon.
Un raport al Comisiei menționează stagnarea ponderii energiei electrice în consumul total de energie, fiind influențată de raportul nefavorabil între prețurile energiei electrice și cele ale gazelor, în care contribuie și subvențiile.
Recomandările concrete vizează dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii electrice și creșterea interconexiunilor transfrontaliere.
Piața muncii: evoluție și provocări sociale
România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de participare feminină pe piața muncii din UE, de 57,8%, față de media europeană de 71,1%. Rata tinerilor NEETs (neangajați și nepăștind în educație sau formare) atinge 19,4%, aproape dublu față de media UE, de 11,1%.
Indicele de ocupare pentru persoanele cu dizabilități este semnificativ mai mic decât media europeană. Recomentările vizează extinderea politicilor active de ocupare, accesul la servicii de îngrijire pentru copii sub trei ani, precum și adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități.
Starea sistemului educațional și incluziunea socială
Peste 40% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul de competență minim în matematică, citire și științe, comparativ cu sub 30% media europeană. Rata abandonului școlar timpuriu în mediul rural este de 23,7%, față de 4,6% în urban.
Doar 7,2% dintre participanții la educație și formare profesională beneficiază de învățare la locul de muncă, față de media europeană de 65,2%.
Procentul copiilor expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială ajunge la 32,8%, față de 24,2% în UE. Impactul transferurilor sociale, în special pensiile, asupra reducerii sărăciei este de 18,8%, în comparație cu 34,4% în restul UE.
Cele șase direcții prioritare ale recomandărilor
Recomandările concrete ale Comisiei vizează următoarele: respectarea plafonului de cheltuieli, reforma pensiilor și salariilor în sectorul public, reducerea decalajului de TVA; continuarea reformelor din PNRR și absorbția fondurilor europene de coeziune; promovarea investițiilor private în cercetare și digitalizare; accelerarea tranziției energetice și eliminarea subvențiilor la combustibili fosili; creșterea participării femeilor, tinerilor și persoanelor cu dizabilități pe piața muncii; precum și extinderea sistemului de protecție socială și îmbunătățirea accesului la servicii medicale și de îngrijire în zonele rurale.
Raportul de țară și recomandările pot fi consultate în format oficial.