
Generalul-major Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) din NATO, a oferit un interviu amplu despre amenințările din domeniul dronelor și despre capacitatea României de a se proteja în contextul conflictelor moderne. Discuția s-a realizat în ziua în care o dronă ucraineană a explodat în zona portuară a Constanței, evidențiind vulnerabilitățile și provocările actuale.
Profilul și atribuțiile generalului Ciolponea
Ofițerul român are o teză de doctorat despre integrarea dronelor în forțele armate ale viitorului. Din poziția sa, este implicat activ în adaptarea NATO la noile războaie tehnologice și la amenințările de tip autonom și semi-autonom.
Apărarea împotriva dronelor pe timp de pace
Pentru apărarea infrastructurii și populației, fiecare stat NATO are obligația să își dezvolte propriile capacități, conform Articolului 3 din tratat. Apărarea comună, specifică Articolului 5, se activează doar în cazul unui atac armat asupra unei țări membre.
Limitările acțiunii colective și responsabilitatea națională
Ciolponea subliniază că în cazul dronelor, apărările trebuie să fie de natură strict națională. Timpul foarte scurt de reacție și pericolul de a naște pagube colaterale impun ca măsurile de protecție să fie configurate în mod preventiv, pe timpul păcii.
Obstacole în detectarea și neutralizarea dronelor
Dronelor marine ucrainene, cu peste 25 de variante, le este dificil să fie detectate, datorită profilului joasă și materialelor din fibră de sticlă și plastic. Sistemele electronice trebuie să aibă o acuratețe de până la 20 km, dar rezoluția pentru identificarea precisă la intrarea în port necesită echipamente extrem de sensibile.
Tehnologia de detectare și de apărare
Pentru detectarea dronelor, în special în zone portuare, se utilizează radare low și high frequency, camere termale și electronoptice, precum și rețele de senzori acustici. Ucraina a instalat peste 14.500 de astfel de senzori pe rețelele de telefonie pentru a crea un sistem de detectare și urmărire în timp real.
Metode de neutralizare
Neutralizarea poate include muniție de război, drone anti-dronă și interceptori radio. Se pot folosi și bariere fizice, precum plase din oțel sau câmpuri de mine în zone critice. Sistemele de bruiaj și spoofingul radio-electronic sunt alternative, întrucât pot induce dronele în eroare sau le pot dezorienta.
Reguli și delimitări pentru intervenție
Un element critic este delimitarea clară a zonelor de acțiune, precum zonele interzise și Killzone-urile, care pot fi declarate prin lege. În cazul unor zone unde intrarea trebuie blocată, se pot implementa măsuri de foc rapid, așteptându-se însă un timpi foarte scurți de reacție, fiind nevoie de o infrastructură de sisteme de detecție amplasate în exteriorul perimetrelor critice.
Provocări tehnice și limitele intervenției
Detectarea dronei, mai ales în cazul vehiculelor autonome, rămâne dificilă în condiții de intensă competență tehnologică a adversarului și de materiale negmetale folosite, precum fibra de sticlă. Timpul minim pentru intervenție și riscul de pagube colaterale sunt factori ce limitează operabilitatea.
Impactul mediului și cele mai avansate sisteme
Potrivit lui Ciolponea, Ucraina deține cea mai avansată tehnologie de apărare antidrone, fiind în fața altor state, din cauza necesității și lipsei soluțiilor alternative. România trebuie să acopere o zonă de 10 km de litoral pentru detectie, utilizând rețele de senzori radar, radio scanner și camere electronoptice.
Rețea de senzori și bazele de date
Organizațiile militare din Ucraina și potențial al românilor trebuie să construiască baze de date detaliate despre elementele autonome. Aceasta include caracteristici precum amprenta radar, viteză de deplasare, tipul și capacitatea de bruiaj, esențiale pentru identificare rapidă și neutralizare.
Rolul inteligenței artificiale și a noilor tehnologii
Inteligența artificială accelerează procesul de analiză, reducând de la ore la minute timpul de identificare și urmărire. Acest lucru ajută la estimarea traiectoriei dronei și la luarea deciziilor pentru neutralizare, utilizând fie efectori kinetici sau non-kinetici.
Barriere fizice și măsuri passive
În jurul obiectivelor critice, se pot amplasa bariere fizice, cum ar fi plase anti-drone sau câmpuri de mine, pentru a limita accesul nedorit. Aceste măsuri sunt complementare tehnologiilor de detectare și neutralizare.
Provocările bruiajului și spoofingului
Tehnologia de bruiaj și spoofing pentru drone implică perturbarea semnalelor și inducerea în eroare a sistemelor de navigație, precum GPS-ul. Forțele armate și civiliare trebuie să fie echipate cu sisteme avansate pentru a detecta și combate aceste atacuri electronice.
Intervenție activă și conștientizarea riscurilor
Orice intervenție cu mijloace militare implică riscul de pagube colaterale, deoarece drona poate cădea în orice zonă. De aceea, se impune o comunicare clară către populație și o decizie prudentă, păstrând în același timp un nivel de pregătire constant.
Limitări și experiența Ucrainei
Profitabilitatea și dificultatea implementării unor sisteme eficiente de protecție împotriva dronelor rămâne o provocare pentru majoritatea țărilor. Ucraina, de peste cinci ani, testează și optimizează astfel de tehnologii, fiind considerată cea mai avansată în domeniu.
Concluzie
Conform generalului Ciolponea, îmbunătățirea sistemelor de detectare, clasificare și neutralizare a dronelor trebuie să fie o prioritate națională, într-o logică proactivă, indiferent dacă țara se află în stare de pace sau conflict.














