Un studiu recent realizat în România a evidențiat efectele negative ale lucrului de acasă asupra angajaților, în special în privința izolației sociale și problemelor de sănătate mintală. Cercetarea, efectuată pe un eșantion de 1.098 de respondenți, indică atât beneficii, cât și riscuri asociate muncii remote, relaționate cu schimbările în stilul de viață ale angajaților.
Rezultatele studiului din România
Studiul a fost publicat în revista științifică Sustainability în 2022. Concluziile principale arată că majoritatea respondenților au raportat o gestionare mai flexibilă a timpului și o creștere a productivității, datorită reducerii timpului de deplasare și a posibilității de a organiza mai bine programul zilnic.
Mulți participanți consideră că telemunca le-a permis să-și gestioneze mai eficient timpul, însă efectele negative sunt evidente. În rândul acestora se numără izolarea socială crescută, dificultățile în a separa viața profesională de cea personală și probleme legate de sănătate, generate de sedentarism și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor.
Impactul muncii de acasă asupra sănătății și socializării
Printre principalele efecte negative raportate se află izolarea socială și dificultățile de menținere a relațiilor personale. Participanții au menționat dificultăți în a distinge clar timpul pentru familie și activitățile recreative, ceea ce poate duce la creștere în simptome de anxietate și depresie.
Cercetarea indică, de asemenea, că mulți angajați au avut probleme de sănătate legate de stilul de viață sedentar, precum dureri musculare sau cardiovasculare, și au raportat o creștere a vizitelor la furnizorii de servicii de sănătate mintală. Creșterea consumului de medicamente psihotrope este, de asemenea, notată printre efecte.
Diferențe între muncă remote și non-remote
Studiul evidențiază că angajații care lucrează de la distanță au petrecut cu 58% mai mult timp singuri, comparativ cu cei care își desfășoară activitatea în mediul fizic al biroului. Aceste persoane au avut, de asemenea, o creștere de 72% a șanselor de a-și petrece întreaga zi fără contact social.
Ei nu compensează această izolare participând la socializări după program, ceea ce agravează sentimentul de singurătate. Contactele sociale externe programului de lucru se reduc, afectând echilibrul emoțional.
Consecințe pentru sănătatea mintală și fizică
Persoanele care lucrează de acasă, în special cele care locuiesc singure, au înregistrat o creștere de 83% a zilelor petrecute fără contact social. Aceste persoane sunt mai vulnerabile la simptomele de anxietate și depresie, și fac mai frecvent vizite la specialiști în sănătate mintală.
Impactul asupra sănătății fizice include probleme cauzate de sedentarism, precum dureri musculare și riscuri cardiovasculare. Aceste efecte sunt confirmate de cercetări anterioare, care arată că izolarea socială și singurătatea pot deteriora sistemul imunitar și pe cel cardiovascular.
Recomandări pentru menținerea bunăstării
Experții subliniază că angajatorii trebuie să fie conștienți de aceste riscuri și să adopte măsuri pentru a satisface nevoia de interacțiune socială a angajaților. Pentru cei care lucrează în continuare de la distanță, se recomandă ca aceștia să caute în mod intenționat activități de socializare zilnic.
Pentru cei care revin la birou, este esențial ca mediul de lucru să încurajeze interacțiunea socială pentru a preveni deteriorarea sănătății mintale. Anna Sandstrom, psiholog, recomandă ieșirea zilnică din casă, plimbări și participarea la activități recreative și sportive pentru a contracara efectele izolării.
Considerații generale
Studiile sugerează că, deși flexibilitatea muncii de acasă poate aduce beneficii în gestionarea timpului, nu trebuie ignorate efectele negative ale izolării asupra sănătății mentale și fizice. Interacțiunea socială și conexiunile umane devin din ce în ce mai importante pentru bunăstare, mai ales în contextul schimbărilor stilurilor de muncă generate de pandemie.