Un studiu realizat la Universitatea din Sydney arată că schimbările alimentare pot influența viteza îmbătrânirii la adulții de peste 65 de ani, chiar și după o singură lună de ajustări. Cercetarea, publicată în revista Aging Cell, sugerează că modificarea dietei poate duce la reducerea vârstei biologice estimate.
Studiu pe 104 voluntari în Australia
Cercetarea a implicat 104 adulți cu vârsta între 65 și 75 de ani, fără diabet, cancer, probleme hepatice sau fumat. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în patru grupuri, timp de 28 de zile, bucată de timp în care le-au fost preparate și livrate mesele zilnic.
Tipurile de diete testate
Cele patru diete au avut același procent de proteine, de 14% din caloriile zilnice, dar au variat în compoziție.
– Dieta omnivoră cu multe grăsimi: 37-41% calorii din grăsimi, 41-43% din carbohidrați, cu proteine din surse animale și vegetale.
– Dieta omnivoră cu mai mulți carbohidrați: 53% carbohidrați, 28-29% grăsimi, cu alimente minim procesate, precum cereale integrale, leguminoase și fructe.
– Dieta semi-vegetariană cu multe grăsimi: 70% proteine vegetale, cu aport ridicat de grăsimi, limitând consumul de produse animale.
– Dieta semi-vegetariană cu mai mulți carbohidrați: alimentație cu mai multe legume, fructe, cereale integrale, în condiții de reducere a grăsimilor.
Impactul dietelor asupra vârstei biologice
Analiza a folosit metoda Klemera-Doubal, ce evaluatează 20 de biomarkeri, precum tensiunea arterială, colesterolul, glicemia și proteina C reactivă. Rezultatele au arătat că, din cele patru diete, cea bazată pe carbohidrați complecși a produs cea mai semnificativă reducere a vârstei biologice estimate. Celelalte două diete semi-vegetariene au redus, de asemenea, vârsta biologică, dar cu impact mai moderat.
Dieta omnivoră bogată în grăsimi, reprezentând stilul de viață obișnuit al participanților, nu a produs schimbări semnificative.
Ce înseamnă vârsta biologică?
Vârsta biologică reflectă modul în care funcționează țesuturile și organele, și nu doar numărul de ani trăiți. Antrenamentele fizice regulate, o dietă sănătoasă și lipsa factorilor de risc precum fumatul pot menține biomarkerii tineri, chiar dacă persoana are o vârstă cronologică în creștere.
Studiile recente utilizează metode precum ceasurile epigenetice, care analizează modificări chimice ale ADN-ului, pentru estimarea vârstei biologice în funcție de activitatea genelor.
Legătura cu modelul alimentar mediteraneean
Comportamentul alimentar care a oferit cele mai bune rezultate în studiu este asemănător cu modelul mediteraneean, axat pe legume, leguminoase, fructe, cereale integrale și pește, cu utilizarea uleiurilor vegetale și reducerea consumului de carne roșie și produse procesate.
Exemplele de meniu din cercetare includ un mic-dejun cu iaurt, fulgi de ovăz, nuci și fructe, prânz cu ciorbă de legume și linte, și cină cu pește și legume la cuptor.
Așteptări pentru cercetări viitoare
Autorii studiului precizează că este necesar un studiu pe o perioadă mai lungă pentru a evalua impactul asupra riscului bolilor legate de îmbătrânire și mortalitate. Riscul de a răspunde diferit la schimbări alimentare la persoanele cu boli cronice rămâne de asemenea nesoluționat.
Studiul a avut un eșantion relativ mic, iar perioada de urmărire, de o lună, nu permite concluzii ferme despre efecte pe termen lung. Însă, rezultatele arată că modificările dietetice pot influența biomarkerii de îmbătrânire în timp scurt, chiar și la persoane sănătoase de peste 65 de ani.