România pregătește o reformă administrativ-teritorială vizând crearea unor regiuni cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime pentru unitățile administrativ-teritoriale, urmând să fie analizate scenarii alternative în următoarele șase luni. Procesul include consultări cu autoritățile locale, mediul de afaceri și societatea civilă, iar consensul politic va fi un principiu esențial pentru implementare.
Contextul reformei administrativ-teritoriale
România are peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, multe dintre acestea neavând resurse suficiente pentru a furniza servicii publice de bază. În ultimii ani, decalajele economice și sociale dintre județe s-au accentuat, ceea ce a făcut din reorganizare o prioritate pentru dezvoltarea durabilă a țării.
Necesaritatea reformei
Specialiștii consideră că actualele regiuni de dezvoltare acționează doar ca instrumente statistice, fără autoritate fiscală sau capacitate decizională la nivel european. Lipsa acestor competențe limitează accesul României la fonduri europene și participarea la inițiative ale Uniunii.
Un expert a declarat că, fără o reformă serioasă, România va rămâne într-un ciclu de subdezvoltare și ineficiență administrativă.
Planul de reorganizare
Planul prevede ca cele opt regiuni statistice actuale să devină regiuni administrative cu personalitate juridică, după modelul Poloniei. Această schimbare le-ar permite să gestioneze bugete proprii și să acceseze fonduri europene în mod direct.
Reorganizarea va fi bazată pe stabilirea unor praguri minime de populație și resurse pentru UAT-uri. Cele care nu vor îndeplini aceste cerințe vor fi obligate să se asocieze sau să fuzioneze pentru a-și crește capacitatea de a oferi servicii de calitate și de a atrage finanțări.
Relevanța identităților locale
Zonele cu particularități etnice, lingvistice sau geografice, precum Secuime sau Delta Dunării, vor beneficia de statuturi speciale, menite să protejeze specificul local în procesul de reorganizare.
Impactul asupra economiei și administrației
O reorganizare eficientă ar putea contribui la reducerea disparităților economice, având în vedere că în 2025 creșterea economică a României a fost de doar 0,7%. La fel, deficitul bugetar a atins un nivel record de 7,9% din PIB.
Fuziunile și consolidarea UAT-urilor vor spori capacitatea acestora de a furniza servicii publice și de a accesa fonduri. În plus, se propun măsuri pentru stimularea capitalului românesc, auditarea companiilor de stat și implementarea unui sistem de scoring fiscal pentru contribuabilii corecți.
Obiective pentru dezvoltare durabilă
Apartamentul de reforme vizează digitalizarea administrației și sănătății, creșterea securității energetice, investiții în infrastructură și educație. Finalizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani, lucrările la Centura București, precum și dezvoltarea rețelei de centre comunitare în zonele rurale sunt priorități.
Se intenționează accelerarea finalizării spitalelor regionale, modernizarea sistemului de sănătate prin Dosarul Electronic de Sănătate și reducerea numărului de paturi de spitalizare de continuă, convertind acestea în servicii de recuperare și paliație.
Pasul spre modernizare și securitate
Se urmărește finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unității 1 și exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep. Politicile externe vizează intensificarea Parteneriatului Strategic cu SUA, consolidarea apărării și securizarea Flancului Estic.
De asemenea, se prevede creșterea graduală a bugetului de apărare spre 5% din PIB până în 2035.
Sprijin pentru populație și diaspora
România va institui subvenții lunare de 2.250 lei pentru părinții cu trei sau mai mulți copii și va reduce plafonul indemnizației de creștere a copilului. Mamele cu copii sub o anumită vârstă vor beneficia de scutiri de la plata CASS.
Pentru diaspora, se va digitaliza serviciile consulare, se vor acorda burse pentru copiii români din străinătate și se va accelera procesarea pensiilor comunitare. Relațiile cu Republica Moldova vor fi întărite prin programe precum „Cetățenie 365” și „Invest Moldova”, simplificând recunoașterea calificărilor profesionale.
Eugen Tomac a anunțat că programul de guvernare va fi depus în Parlament luni, după finalizarea consultărilor, iar echipa guvernamentală, formată din tehnocrați, a definit lista de priorități și măsuri concrete pentru următorii ani.
La nivel legislativ, proiectul de guvernare propune reforme structurale pe multiple paliere, în special în domeniul administrativ, economic și social.