România înregistrează o creștere semnificativă a vânzărilor realizate de platforme non-UE către consumatorii locali, dar această creștere nu se traduce în beneficii economice favorable pentru economia națională, arată un studiu recent. În 2025, vânzările acestor platforme au ajuns, pe baza încasărilor din TVA prin sistemul IOSS, la cel puțin 4,4 miliarde de lei, însă valoarea tranzacțiilor nu contribuie proporțional la creșterea locurilor de muncă, taxelor și investițiilor locale.
Valoarea vânzărilor și impactul asupra economiei locale
Studiul indică faptul că produsele comercializate de platforme non-UE sunt, în general, fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatorii români. Aceasta limitează efectele multiplicatoare asupra economiei locale, comparativ cu comerțul realizat de retailerii români și europeni. În plus, valoarea vânzărilor nu generează același nivel de beneficii în termeni de angajări sau taxe plătite.
Pentru 2026, datele centralizate de ARMO arată o creștere de 20% a valorii comenzilor din partea românilor către comercianți din afara UE. Această tendință accentuează dezechilibrul economic, potrivit conducătorilor locali, care subliniază că nu orice creștere a comerțului online aduce beneficii naționale.
Impactul asupra locurilor de muncă și a bugetului
Studiul estimează că în 2024, comerțul electronic realizat de retailerii români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, contribuind la bugetul local prin taxe și contribuții. În cazul menținerii scenariului actual, până în 2026, economia României ar putea pierde circa 1,78 miliarde de lei din impactul sectorului asupra PIB-ului și aproximativ 4.630 de locuri de muncă.
Cristian Pelivan, director ARMO, afirmă că „comercianții români plătesc taxe, angajează oameni și investesc local, respectând reguli stricte privind siguranța produselor și protecția consumatorilor.” El subliniază că sănătatea concurenței depinde de respectarea acelorși reguli pentru toți participanții.
Reglementări și decizii legislative
ARMO solicită o analiză atentă a legislației viitoare referitoare la platformele non-UE, cu accent pe impactul economic real asupra României. Un exemplu este proiectul de lege L361/2026, care prevede abrogarea taxei logistice de 25 de lei pe colet pentru expedierile cu valoare declarată sub 150 de euro din afara UE.
Rezultatele fiscale ale acestei taxe au fost semnificative, cu încasări de aproximativ 32 de milioane de euro în primele trei luni ale anului, din taxarea coletelor non-UE. Eliminarea acestei taxe riscă să reducă capacitatea României de a limita dezechilibrele generate de importurile directe realizate prin platforme extracomunitare.
Autoritățile române trebuie să găsească modalități de a impune uniform standardele europene de siguranță și norme de protecție a consumatorilor, pentru a proteja atât mediul de afaceri local, cât și bugetul public.