Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii adoptate pe 8 iunie de Parlament, care vizează măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică. Actul normativ introduce un moratoriu temporar asupra înstrăinării acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, precum și o suspendare a oricăror operațiuni de vânzare, până la 31 decembrie 2027.
Detalii despre legea contestată
Legea stabilește interdicția de a vinde acțiuni de stat la companii, societăți naționale și instituții de credit, indiferent de cota de capital social deținută. Suspendarea operațiunilor de vânzare se aplică pentru perioada menționată și vizează atât actele în curs, cât și cele viitoare.
Contextul parlamentar și intențiile guvernamentale
Proiectul de lege a fost depus pe 20 aprilie de către Party Social Democrat (PSD), ca reacție la anunțul făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a prezentat pe 16 aprilie o listă cu companii ale statului care ar putea fi listate la bursă sau pentru care urmează procesul IPO (Initial Public Offering). În această listă figurează companii precum Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank.
Premierul Marcel Bolojan a declarat la mijlocul lunii aprilie că este în lucru o listă de companii pentru listare pe bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni. El a afirmat că statul va păstra controlul majoritar și controlul deciziilor strategice. Contextul include și companii precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, pentru care procesul de listare depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile.
Precedent legislativ și modificări recente
Legislația contestată are ca bază articolele 1-3 ale Legii nr. 173/2020, care a fost supusă controlului Curții Constituționale, decizie finalizată prin respingerea obiecției de neconstituționalitate în 2020. Curtea a constat că dispozițiile legii respectă Constituția, deși a menționat că anumite critici vizează elemente nou introduse în contextul modificărilor ulterioare.
Ulterior, cadrul legislativ a fost modificat semnificativ prin Legea nr. 187/2023 și Legea nr. 158/2025, precum și prin Ordonanța de Urgență nr. 109/2011, reformulate prin Legea nr. 187/2023. Aceste modificări au inclus înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, precum și alte ajustări legislative.
Aspecte contestate de președinte
Nicușor Dan susține că legea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la calitatea legii, invocând principiile de claritate, precizie și previzibilitate. El argumentează că actul normativ nu respectă standardele de formulare clară, fiind dificil de aplicat de către terți și de prevăzut din punct de vedere al consecințelor.
De asemenea, președintele menționează conflictul normativ cu Legea nr. 48/2025, privind eliminarea contradicțiilor între acte normative de același nivel sau de nivel superior. În plus, se aduce în discuție încălcarea articolelor din Constituție și prevederi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul de proprietate și la protecția investitorilor.
Se atrage atenția asupra faptului că, potrivit art. 2 și 3 ale legii contestate, orice operațiune de înstrăinare în curs de realizare sau încheiată în contradictoriu cu această lege devine nulă absolut, afectând astfel poziția juridică a investitorilor privați, inclusiv cei care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Legea specifică, de asemenea, o restricție privind libera circulație a capitalurilor, conform art. 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ceea ce ridică probleme de compatibilitate cu legislația europeană.