Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat marți că legea salarizării unice reprezintă un obiectiv prioritar pentru deblocarea fondurilor europene, fiind considerată unul dintre cele mai importante jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a spus că proiectul trebuie discutat într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, alături de alte patru legi esențiale pentru accesarea fondurilor.
Context și necesitate legislativă
Bolojan susține că legea ar fi trebuit adoptată anterior, în ultimii patru ani, dar decizia a fost amânată de mai multe ori. El a precizat că amânarea a fost cauzată de lipsa asumării politice. „Această lege ar fi trebuit să fie gestionată în ultimii patru ani. Din păcate, nimeni nu și-a asumat-o, pentru că totdeauna, atunci când ai un cartof fierbinte în mână, cauți să vezi cum îl arunci eventual în curtea altora sau cum scapi de el”, a declarat prim-ministrul interimar.
Situația bugetară și angajamentele externe
Bolojan a explicat că noua lege trebuie privită în contextul situației bugetare a țării și al angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. El a afirmat că România s-a extins prea mult în anii trecuți, ceea ce a dus la deficite și costuri mari cu dobânzile, afectând posibilitatea de a dezvolta infrastructura, sănătatea și educația. El a precizat că controlul deficitului este prioritar pentru reducerea acestor dezechilibre.
Două variante pentru gestionarea salariilor
Premierul interimar a spus că Guvernul are două opțiuni pentru sistemul de salarizare publică. Prima variantă presupune indexarea salariilor în sectorul public cu rata inflației, conform practicii din ultimii ani. În această situație, salariile s-ar ajusta anual în funcție de inflație, fără a afecta bugetul european, dar bugetul național ar pierde aproape un miliard de euro din fonduri nerambursabile.
A doua variantă implică adoptarea legii salarizării unitare, care ar permite accesarea acestor fonduri europene și ar modifica modul de creștere a salariilor. În acest caz, creșterile salariale nu ar mai fi proporționale cu inflația, ci ar fi ajustate pentru reducerea dezechilibrelor între categorii de angajați.
Reforme salariale și inechități
Bolojan a subliniat că noul sistem urmărește reducerea diferențelor dintre categoriile de bugetari. Cei cu salarii mai mari, determinate de cauze istorice, nu vor mai primi creșteri, în timp ce angajații cu salarii mai mici vor beneficia de majorări mai semnificative, de 15-20%. Ajustările nu vor putea fi realizate într-un singur an.
El a menționat că adoptarea legii este soluția corectă, chiar dacă va genera nemulțumiri în rândul anumitor categorii. Potrivit lui, această decizie trebuie luată în Parlament și se consideră cea mai bună opțiune pentru reformarea salariilor în sectorul public.
Impactul asupra veniturilor și reorganizare
Bolojan a declarat că, potrivit informațiilor de la Ministerul Muncii, noua lege nu va duce la diminuarea veniturilor angajaților. El a adăugat că, pe termen lung, sectorul public va avea nevoie și de o reorganizare, pentru a crea condiții mai eficiente de lucru. În opinia sa, este preferabil ca două persoane bine plătite să lucreze în mod serios, în timp ce altele să se mute în economia privată, unde productivitatea este mai mare.
În încheiere, prim-ministrul interimar a spus că adoptarea legii salarizării unice reprezintă o soluție pentru echilibrare, chiar dacă va implica dificultăți politice și sociale. Între timp, discuțiile despre celelalte legi aferente PNRR continuă în perioada următoare.