În perioadele de sărbătoare, în mediul urban românesc, sunetul sirenelor mașinilor de urgență devine și mai pregnant. În București, unde 15% dintre cei 1,7 milioane de locuitori se declară afectați de poluarea fonică, mai ales pe timp de noapte. Redacția a încercat să afle cât de puternice sunt, de fapt, aceste sirene și care este standardul în alte țări.
„Semnalele acustice și luminoase facilitează accesul rapid la locul intervenției. Dacă nu le-am folosi, am ajunge târziu, iar fiecare minut contează”, declară un pompier, într-un dialog cu redacția.
Sirenele ambulanțelor ating un maxim de 118 decibeli, măsurați la un metru distanță, conform reprezentanților Departamentului pentru Situații de Urgență.
Recomandarea Uniunii Europene este de maxim 118 decibeli la un metru distanță pentru dispozitivele sonore ale vehiculelor din categoriile M și N, categorii ce includ și ambulanțele, mașinile de poliție și pompieri.
Unele vehicule de urgență sunt dotate cu sisteme acustice care, pe timpul nopții, pot emite un nivel sonor mai redus, conform reprezentanților Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.
Girofarurile și sirenele sunt obligatorii
„Girofarurile și sirenele sunt obligatorii atunci când ne deplasăm spre o solicitare de urgență, preluând pacientul și transportându-l către spital”, explică managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.
Deplasarea la o situație de urgență cu semnale acustice și luminoase este prevăzută în Ordonanța de Urgență 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
„Este legal utilizarea ambelor, deși uneori unii ambulanțieri nu folosesc sirena, fiind sancționați în astfel de cazuri”, a mai precizat managerul.
În situații de urgență există două coduri: roșu și galben. Codul roșu indică un pericol imediat pentru viața pacientului, iar ambulanța trebuie să ajungă în maxim 15 minute. Pompierii, în cod roșu, trebuie să ajungă la fața locului în 8 minute.
Scopul utilizării semnalelor acustice și luminoase este de a atrage atenția participanților la trafic, fie șoferi, fie pietoni, explică pompierul.
15% dintre bucureșteni sunt afectați de poluare fonică pe timp de noapte
Ambulanțele utilizează două tonuri, unul mai puternic între orele 6:00 și 22:00, respectiv, unul mai slab între orele 22:00 și 6:00.
În București, pragurile de zgomot sunt de 70 decibeli ziua și 60 decibeli noaptea. Aproximativ 162.000 de persoane sunt expuse la zgomote care depășesc limitele pe timpul zilei, iar noaptea, numărul crește la peste 257.000 de persoane.
Hărțile de zgomot reprezintă un prim pas în gestionarea poluării fonice din capitală. Activistul Octavian Berceanu observă că poluarea este multiplă și că există foarte puține elemente de absorbție a zgomotului în oraș.
Adaptarea la zgomot este firească, însă combinarea mai multor surse de poluare fonică creează un disconfort considerabil.
Semnalele acustice și luminoase ale mașinilor de urgență pot fi greu observate, în special din spatele sau din lateralul acestora. Există soluții tehnologice pentru reducerea zgomotului, cum ar fi utilizarea sistemelor de avertizare luminoase sau integrarea informațiilor despre mașinile de urgență în aplicațiile de navigare.
Disconfortul auditiv este mai mare noaptea, din cauza adaptării limitate ale creierului la zgomote puternice pe durata întregii nopți.
Psiholog: Sunetele de alarmă pot declanșa atacuri de panică
Conform psihologului Andreea Chiru-Maga, sunetele de alarmă activează sistemul limbic, provocând reacții de stres.
Persoanele cu predispozitie spre anxietate sau cu experiențe traumatizante pot reacționa cu atacuri de panică sau stări de furie.
Pentru pompierii care se confruntă zilnic cu zgomotul sirenelor, acesta a devenit o rutină, concentrarea asupra misiunii fiind prioritară.
Spania are reglementări diferite pentru fiecare regiune
În Spania, utilizarea sirenelor este reglementată la nivel național și regional, pentru reducerea poluării fonice.
Legislația spaniolă stabilește limite generale pentru emisiile sonore, însă standardele pentru sirenele mașinilor de urgență pot varia semnificativ de la o regiune la alta.
În Madrid, de exemplu, reglementările stabilesc un nivel maxim de 95 decibeli la o distanță de 3 metri, precum și un sistem de ajustare a volumului sirenelor nocturn pentru a limita impactul asupra zonelor rezidențiale. Acorduri similare au fost încheiate și în Barcelona.
Lituania nu are o legislație specifică pentru nivelul sirenelor
Lituania nu reglementează nivelul sonor al sirenelor mașinilor de urgență, urmând standardele UE.
Cehia permite șoferilor să decidă când să utilizeze sirenele
În Cehia, utilizarea sirenelor este la latitudinea șoferului, care poate activa sirena în situații de urgență.
Codul rutier reglementează echipamentele sonore și luminoase ale mașinilor de urgență, însă nu există limite stricte privind intensitatea sunetului.
Ce spune Poliția Română
Soluționarea situațiilor de urgență a fost considerată absolut prioritară față de disconfortul sonor. Utilizarea mijloacelor sonore și luminoase omologate este prevăzută de legea în vigoare.
Poliția Română a precizat că dreptul de utilizare a sirenelor este acordat unui număr de entități.
Cum se sancționează folosirea necorespunzătoare a sirenelor
Utilizarea nejustificată a sirenelor de către vehiculele cu prioritate în trafic este considerată contravenție și se sancționează cu amenzi conform legislației.
Montarea necorespunzătoare a semnalelor speciale se pedepsește cu amenzi și alte măsuri, precum reținerea documentelor.
Poliția Română a subliniat că legislația nu limitează numărul utilizărilor sirenelor, iar omologările asigură respectul pentru standardele de siguranță și medii propuse de autorități.