De-a lungul mileniilor de existență a creștinismului, divergențele de interpretare a unor învățături sau norme au prevalat asupra aspectelor comune, fiind disputat chiar și momentul sărbătoririi Învierii.
Și ortodocșii și catolicii sărbătoresc în acest an Paștele pe 20 aprilie. FOTO: AFP
Deși căile lor s-au separat în Evul Mediu, catolicii și ortodocșii împărtășesc o moștenire comună, mai ales în primele secole ale creștinismului. În ultimele decenii, dialogul ecumenic s-a intensificat, crescând dorința de a se apropia – inclusiv prin ideea unei sărbători comune a Paștelui. Într-o lume din ce în ce mai fragmentată, eforturile de reconciliere sunt nu doar gesturi teologice, ci și pași importanți spre înțelegere și unitate spirituală între oameni. În dialog cu „Weekend Adevărul“, conf. univ. dr. Adrian Muraru, profesor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași și coordonator al colecției „Tradiția creștină“ la Editura Polirom, a discutat despre istoria românilor ortodocși, semnificația Paștelui pentru creștini și șansele de sărbătorire comună a Învierii.
„Weekend Adevărul“: Când au devenit românii ortodocși?
Adrian Muraru: Istoria sugerează că etnogeneza românilor se desfășoară pe parcursul mai multor secole, în perioada târzie a Antichității și la începutul Evului Mediu. Din perspectivă confesională, putem vorbi despre ortodoxie sau catolicism abia în secolul al XI-lea, când creștinismul apusean și cel oriental s-au separat formal. Înainte de această despărțire, a existat o comunitate creștină locală, evidentă prin vestigiile arheologice. În privința asumării confesiunii ortodoxe de către români, au intervenit factori geografici, istorici, culturali, sociali, politici, militari și chiar comerciali. Uneori, întâmplarea a avut un rol important.
De ce au ales ortodoxia și nu catolicismul? Cum a devenit ortodoxia majoritară?
Nu este evident dacă a fost o alegere conștientă, având în vedere alternativele disponibile. Totuși, confesiunea ortodoxă a devenit dominantă treptat. În alte culturi, adoptarea creștinismului a fost adesea impusă de conducătorii politici, conectați la centre de putere din Est sau Vest. În cazul românilor, în Evul Mediu, diviziunea politică în numeroase „state“ a făcut dificilă adoptarea dintr-o singură decizie a unui conducător. Istoriografia ecleziastică adesea prezintă o interpretare unilaterală, neglijând contextul social-politic și complexitatea procesului.
Care sunt principalele diferențe și similitudini între catolicism și ortodoxie? Sunt atât de diferite încât să pară religii separate?
Catolicismul și ortodoxia prezintă diferențe în anumite aspecte doctrinare, cum ar fi Filioque, existența purgatoriului, primatul papal și utilizarea azimilor în liturghie. Cu toate acestea, teologia fundamentală, așezată în Biblie și în tradiția primelor secole ale creștinismului, este comună. În anumite perioade, se observă diferențe mai accentuate, cum ar fi diviziunea din 1054, iar în altele prevalează simtul comun creștin (astfel cum se vede din tendințele contemporane spre dialog ecumenic). Importanța percepției individuale este importantă.
„Atunci când semnificația Paștelui se estompează, se caută ceea ce este miraculos”
Paștele a fost sărbătorit dintotdeauna la date diferite de catolici și ortodocși?
Încă din secolul al II-lea exista o dispută despre data Paștelui. Unii o legau de Paștele evreiesc (14 Nisan), iar alții de duminică. Sinodul I Ecumenic din 325 a impus celebrarea Paștelui într-o singură zi (duminică), conform tradiției Romei și Alexandriei, urmând o regulă specifică bazată pe data echinocțiului de primăvară. Cu toate acestea, chiar și în acea perioadă exista diferențe în calcularea datei exacte. Disputele au continuat prin secolele următoare, implicând diferite tradiții, până la stabilirea unor unificări succesive.
Care este data corectă?
Ambele date sunt considerate corecte, rezultând din metodele diferite de calcul bazate pe calendarul iulian respectiv cel gregorian. Unele Biserici Catolice Orientale și Biserica Română Unită cu Roma celebrează Paștele după calendarul iulian. Este astfel posibilă sărbătorirea în aceeași zi cu ortodocșii, în multe zone.
Și ortodocșii și catolicii sărbătoresc în acest an Paștele pe 20 aprilie. FOTO: Unsplash
Cum se procedează în cazul Luminii Sfinte?
Atunci când semnificația centrală e pierdută, se încearcă descoperirea unor expresii miraculoase care să înlocuiască esența biblică.
SĂRBĂTORIREA PAȘTELUI LA ACEEAȘI DATĂ
„Depășirea dificultăților presupune un dialog, informare și autoanaliză”
„Weekend Adevărul“: De ce nu s-a putut ajunge la o dată comună a Paștelui?
Adrian Muraru: Lipsa educației religioase de calitate este o cauză importantă. Argumentul simplificat nu înțelege complexitatea. Există o evoluţie de la o manieră argumentativă profund ancorată în tradiţie la una mai actuală, mai superficială. În mod evident, reuşita unor negocieri pan-ortodoxe ar însemna o schimbare de perspectivă, o conştientizare din exterior, în raport cu tradiția.
O soluţie posibilă implică respectarea deciziei Sinodului I Ecumenic şi a metodei de calcul, folosind calendarul iulian. Este mai realistă a adopției calendarului iulian de către catolici, decât o soluție panortodoxă, luând în considerare evoluția recentă a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
De ce calendarul iulian?
Adoptarea calendarului iulian de către catolici este mai plauzibilă, având în vedere situația actuală a Bisericilor ortodoxe.
Pericolul apariției unor „biserici paralele”
O sarbatoare comuna ar putea genera nemulțumiri? Care ar putea fi blocajele?
Orice schimbare poate genera nemulțumiri, mai ales într-un context religios tradițional. Dacă se ajunge la canonizare, discuția devine și mai complexă. Riscul rămâne apariția de grupuri care să exploateze această schimbare, potențând riscurile unor schisme.
Apropierea de Biserica Rusă influențează acest stadiu?
Poate că este o preocupare, dar nu reprezentă întregul context istoric. Depășirea dificultăților presupune o deschidere, un dialog, o introspecție a credințelor.