Moscova reafirmă că războiul din Ucraina se va încheia doar prin capitularea totală a țării, în timp ce poziția Occidentului este considerată de Rusia ca fiind de sabotare a oricăror negocieri de pace. Astfel, conform declarațiilor oficiale, conflictul va continua până la realizarea obiectivelor stabilite de președintele Vladimir Putin pentru iunie 2024.
Declarații oficiale privind obiectivele Rusiei
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat joi că Moscova intenționează să continue războiul până la atingerea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024. La acea vreme, Putin a solicitat nu doar recunoașterea și consolidarea controlului asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, dar și recunoașterea acestor teritorii și a Crimeei ca fiind rusești.
Lavrov a explicat că aceste obiective includ retragerea trupelor ucrainene din regiunile menționate, precum și refuzul Ucrainei de a adera la NATO. În discursul din 2024, Putin a susținut că, odată ce aceste condiții vor fi îndeplinite, va ordona un armistițiu imediat.
Continuarea războiului și condiții definitive
Conform declarațiilor oficiale, avansul militar al Rusiei va fi decisiv pentru finalizarea conflictului. Putin a mai indicat că, dacă condițiile respective sunt îndeplinite, războiul se va încheia rapid. În context, Rusia își menține intenția de a continua operațiunile militare pentru atingerea obiectivelor stabilite până în vara anului viitor.
Se așteaptă ca, în cazul refuzului Ucrainei de a accepta condițiile Moscovei, situația se va modifica și condițiile pentru negocieri vor fi diferite. În plus, în discursul din 2024, Putin a cerut ridicarea sancțiunilor occidentale și a arătat că aceste condiții de negociere pot deveni mai dure dacă Kievul și Occidentul persistă în opoziție.
Acuzarea Occidentului și criza în negocieri
Lavrov a criticat vehement țările occidentale, acuzându-le că „simulează disponibilitatea de a negocia”, în timp ce recurg la ultimatumuri directe împotriva Rusiei. El a afirmat că toate acordurile anterioare – din 2014, 2015, 2019 și chiar 2022 – au fost distruse de Occident, iar Moscova a declarat că „rezerva de bunăvoință și speranță” a fost epuizată.
Ministrul de Externe a subliniat că, din acest motiv, Guvernul rus nu mai are încredere în garanțiile occidentale și consideră că acesta nu mai este un partener de dialog de bunăcredință.
Reacțiile internaționale și perspectivele de pace
În același context, fostul președinte american Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu în Ucraina este posibil. El a menționat că va discuta cu Vladimir Putin despre această posibilitate după întâlnirea cu Volodimir Zelenski.
Totuși, surse apropiate Kremlinului au relatat pentru Reuters că Putin ar fi respins deja apelurile de a negocia pacea. Recent, atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-au consolidat hotărârea de a continua conflictul, cel puțin pentru moment.
De asemenea, una dintre surse, care menționează frecvent cu președintele rus, a spus că există o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. Conform acestor informații, Putin este „neîncrezător” în viitoarele negocieri și „s-a încăpățânat” pe atingerea obiectivului de cucerire completă a restului regiunii Donbas, unde avansul forțelor ruse a încetinit în ultimul an.
Unele persoane apropiate de deciziile din Kremlin menționează că Putin recent a mustrat un grup de consilieri care sugeraseră posibilitatea unui compromis bazat pe un armistițiu de-a lungul liniei frontului actuale. În același timp, se estimează că președintele Rusiei continuă să considere că recucerirea regiunii Donbas va fi rapidă.
Numărul de victime și progresul militar rămân sub incertitudine, în condițiile în care retragerea forțelor ucrainene și recunoașterea regională rămân principalele puncte de dispută în acest conflict în care se află de peste cinci ani.
