Centrele de date destinate inteligenței artificiale din Statele Unite, utilizate pentru procesarea și stocarea datelor, au devenit subiectul unor campanii de influență orchestrate de China, Rusia și Iran, care folosesc instituții media de stat pentru a alimenta dezbateri și tensiuni publice. Potrivit informațiilor, aceste campanii includ distribuirea de imagini generate cu inteligența artificială, ce sugerează că locuitorii americani protestează împotriva acestor centre, deși materialele respective sunt false.
Campanii de dezinformare susținute de statele străine
The New York Times a evidențiat că actorii din China, Rusia și Iran încearcă să exploateze controversele legate de centrele de date din SUA pentru a provoca diviziuni interne. Campaniile de influență au fost identificabile printr-o rețea de conturi false de Facebook și Instagram, create de o platformă de intelligence pentru amenințări, numită Alethea. Aceasta a identificat cel puțin zeci de astfel de conturi, cu denumiri precum „Viața în Texas” și „Iubesc Minnesota”, toate legate geografic de Bangladesh.
Rețelele de socializare au distribuit imagini generate artificial care stimulează opoziția publică față de aceste centre. Conținutul postat include și imagini și materiale video false, toate vizând publicurile din toate cele 50 de state americane. În fluxul de conținut, apar și mesaje împotriva centrului de date, cu accent pe tematica scumpirii energiei și impactul economic al tehnologiilor AI.
Impactul politic și regiona
Campaniile de influență sunt interpretate ca o strategie pentru a intensifica nemulțumirile sociale legate de tehnologie și externalizarea industriei în condițiile contextului geopolitic complicat. McKenzie Sadeghi, analistă principală la Alethea, a explicat că astfel de teme sunt atractive pentru operatorii de influență, fiind relevante în toate statele și suprapunându-se peste nemulțumiri precum anti-China, controversele fiscale și sentimentul de deziluzie față de politicile americane.
Pe plan geopolitic, Rusia, China și Iran încearcă să utilizeze aceste controverse pentru a slăbi SUA din interior. În cazul Chinei, un ziar de stat a publicat recent o imagine satelit a unui centru de date din Gainesville, Virginia, pentru a susține că dezvoltarea inteligenței artificiale reprezintă o amenințare la adresa bunăstării americane. Totodată, pe rețeaua X, a circulat o bandă desenată realizată cu ChatGPT, atribuită unui mediu medial din Maryland, ce exploatează tematica scumpirii energiei electrice din cauza centrelor de date.
Un videoclip distribuit și el de o cont inclus în rețelele de influență rusești pune la îndoială viabilitatea unui centru de date în Armenia, sugerând că fragilitatea rețelei electrice locale poate face inutil proiectul companiei americane Firebird.
Jessica Brandt, fostă oficială în cadrul Biroului Directorului de la Serviciul Național de Informații, a afirmat că aceste actori încearcă să exploateze dezbaterile publice pentru a adânci diviziunile interne și pentru a slăbi unitatea națională, nu să genereze discuții autentice despre inteligența artificială.
Efectele și percepția publicului din SUA
Conform unui sondaj Gallup din mai, 71% dintre americani se opun sau sunt oarecum împotrivă construirii unui centru de date în apropierea locuințelor lor. Principalelor motive de nemulțumire le sunt legate de efectele asupra mediului, creșterea costurilor la electricitate și impactul asupra peisajului.
Interesele locale și îngrijorările legate de mediu au dus la adoptarea unor moratorii temporare sau definitive pentru noi proiecte de centre de date în anumite orașe și comitate din SUA. Răspunsurile cetățenilor indică o îngrijorare considerabilă atât față de efectele asupra locurilor de muncă, cât și față de aspectele estetice sau sonore ale acestor facilități.
Deschiderea de centre de date în România
Pe plan local, avansul tehnologiei a generat și aici preocupări legate de centrele de date, fapt evidențiat recent de o investiție de un miliard de dolari. Compania americană DriverAI intenționează să construiască un complex de centre de date în comuna clujeană Luna, considerat de publicația PressOne ca fiind o infrastructură de nivel guvernamental, destinată pentru aplicații critice, unde orice întrerupere a energiei este inacceptabilă.
Campanii de dezinformare și în România
Există și în România exemple de campanii online generate cu AI, menite a dezinforma sau a manipula opinia publică. Recent, sectorul bancar a fost ținta unei astfel de campanii masive, în contextul amenzii de 710 milioane de euro aplicate de Consiliul Concurenței. Poze false, create cu AI, prezentau directori de bănci în situații alarmante, cum ar fi fugiți cu pistolul în mână, deși imaginile sunt clar falsificate și generate.
Expertul online Dragoș Stanca a explicat că astfel de campanii vizează atragerea persoanelor vulnerabile, pentru ca apoi să le fie prezentate mesaje mai manipulatoare, fie politice, fie de discreditare sau de creștere a nemulțumirii sociale.
Aceste inițiative cyber au ca scop fragmentarea discursului public și crearea unor dezbateri influențate de informații false, având ca țintă anumite segmente ale societății.
