Judecătorii din România vor funcționa după un nou mecanism de normare a activității, începând cu data de 15 septembrie, măsură care stabilește limite precise ale numărului de dosare pe care le pot prelua într-o zi. Decizia, susținută de CSM, a generat deja critici din partea unor reprezentanți ai spațiului public, progresul fiind privit cu scepticism în privința impactului asupra procesului judiciar.
Normarea activității judecătorilor: explicații și practică
Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, explică că noua procedură constă în stabilirea unei norme a numărului de dosare pentru o instanță, calculată pe baza încărcăturii anuale, comparabilă cu standardele europene. Această normă se va determina în funcție de volumele de dosare înregistrate în alte țări și se va aplica pentru a limita numărul de cauze repartizate zilnic.
Odată stabilită această limită, dacă un judecător primește mai multe dosare decât poate gestiona într-o zi, acestea vor fi înregistrate într-un registru și repartizate ulterior, în ordine cronologică, când va exista capacitate. Este o metodă comparabilă cu procedura de programare a pacienților în cabinetele medicale, unde timpul și calitatea actului medical depind de limitarea numărului de consultații zilnice.
Compararea cu sectorul medical
Ene face paralela cu consultațiile medicale, unde un medic poate prelua, în condiții normale, maxim 16 pacienți pe zi, dacă fiecare consultație durează 30 de minute. El subliniază că nu se pot consulta 100 de pacienți zilnic, fără a afecta calitatea actului, la fel și judecătorii trebuie să acorde fiecărui dosar timpul cuvenit.
Reprezentantul CSM explică că această metodă are menirea de a asigura echitatea și atenția corespunzătoare fiecărui caz, în condițiile în care volumul actual de activitate depășește adesea posibilitatea reală a instanțelor de a soluționa eficient cauzele.
Reproșurile și privirea critică a sistemului
Alin Ene admite că cetățenii, uneori, percep că pentru procesele lor timpul de așteptare nu este suficient, ceea ce justifică întrebarea dacă măsura va fi suficientă. El răspunde că această procedură va ajuta ca timpul alocat fiecărui dosar să fie proporțional cu importanța cauzei și că, în condiții normale, termenele de judecată ar trebui să se reducă odată ce volumul de dosare se încadrează în norme raționale.
De asemenea, în ședința CSM, președintele a afirmat că implementarea acestei reguli va fi un moment istoric și va aduce o schimbare în modul de funcționare al sistemului judiciar. În opinia lui Ene, actualele întârzieri sunt parțial cauzate de volumul excesiv de dosare repartizate instanțelor și nu de mărirea rapidă a volumului de lucrări, însă maxima eficiență va fi atinsă doar dacă se va lua în considerare și reducerea cauzelor inutile.
Tipurile de dosare și prioritizarea
Noua procedură va prevedea trei categorii de obiecte de cauză: obiecte obișnuite, care vor fi repartizate conform normei zilnice; cauze prioritare, precum ordinele de protecție, care vor avea prioritate și se vor repartiza imediat, depășind norma, dar reducând și norma următoare, și dosare excluse, cum ar fi încuviințările de executare silită, care se repartizează imediat și nu vor fi inclus în normă.
Listele cu aceste categorii vor fi publice, iar repartizarea cauzelor în instanțe se va face după sistemul de repartizare aleatorie ECRIS. Justițiabilii vor avea posibilitatea să conteste prioritatea acordată cauzei lor.
Impactul întârzierilor și dosarele din Urziceni
Reflecția asupra întârzierilor existente include mențiunea dosarelor din Urziceni, unde doi judecători rămași cu 10.000 de cauze nu pot soluționa aceste volume în termen rezonabil. Ene explică că, în condițiile actuale, întârzierile mari sunt cauzate de volumul excesiv de cauze repartizate, dar noile măsuri ar trebui să reducă această problemă odată ce cauzele existente vor fi soluționate și volumele înregistrate ulterior vor respecta noile norme.
El a mai spus că, pe măsură ce stocurile mari de dosare vor fi soluționate, durata soluționării cauzelor ar trebui să se reducă, și astfel, întârzierea generalizată a proceselor poate fi diminuată. Totuși, acest lucru depinde și de voința politică a Guvernului și Parlamentului de a sprijini măsuri de degrevare a instanțelor, precum creșterea numărului de judecători și personal auxiliar.
Sistemul judiciar și volumul de muncă: cifrele oficiale
Potrivit CSM, în România activează aproximativ 4.500 de judecători, cu peste 850 mai puțin decât schemele de personal aprobate. În 2022, judecătorii români au avut de soluționat 3,6 milioane de dosare, dintre care 1,6 milioane au fost cauze noi. Media dosarelor noi înregistrate a fost de 8,42 la 100 de locuitori, comparativ cu media europeană de 2,20.
Din datele CEPEJ rezultă că România are cea mai mare încărcătură de dosare noi raportate la populație din Europa și cel mai mare număr de dosare noi înregistrate în 2022. În condițiile actuale, sistemul se confruntă cu un volum disproporționat față de resursele disponibile, ceea ce justifică și adoptarea măsurilor de normare și de reformare a infrastructurii judiciare.
Decizia de normare a activității judecătorilor va intra în vigoare pe 15 septembrie, având ca scop reducerea întârzierilor și creșterea calității proceselor judiciare, în condițiile limitărilor și resurselor sistemului.
