România în fața unei crize interne privind reforma companiilor de stat și funcționarea guvernului
Un oficial interimar a relatat dificultăți în gestionarea coaliției guvernamentale și în obținerea de informații esențiale pentru reforme, evidențiind tensiuni interne și blocaje administrative.
Contextul formării și tensiunilor în coaliție
Oana Gheorghiu, vicepremier interimar, a afirmat că a intrat în guvern la finalul lunii octombrie, într-un moment de tensiuni în interiorul coaliției, însă consideră că până atunci s-au păstrat anumite rânduri de solidaritate. Ea menționează că măsurile luate au fost orientate spre reducerea deficitului și nu au fost adresate direct cetățenilor.
Lupta din interiorul coaliției legată de reforma companiilor
Gheorghiu relatează că, începând cu luna ianuarie, s-a înregistrat o deteriorare a relațiilor în coaliție, odată cu discuțiile despre reforma companiilor de stat. Ea susține că s-a instaurat o percepție de confruntare directă atunci când s-a inițiat analiza conducerei și a situației financiare a acestor entități.
Vicepremierul interimar explică că, până atunci, colaborarea cu Ilie Bolojan, despre care face referire în context, a fost posibilă atât timp cât au crescut taxele și TVA-ul. Discuțiile despre numirile în consiliile de administrație și problemele legate de pierderi și „găuri negre” din companii au dus, potrivit acesteia, la ruptura coaliției.
Probleme legate de obținerea datelor și transparența
Gheorghiu reclamă dificultăți în colectarea datelor necesare pentru analizele despre companii. Ea menționează că a trimis solicitări oficiale și a făcut numeroase apeluri către ministere, însă răspunsurile au fost frecvent generale sau s-au ridicat la nivel de refuz, motivat de motive precum GDPR sau confidențialitate.
„Uneori nu am primit răspunsuri deloc, alteori răspundeau că nu pot vorbi sau că vor trimite documente ulterior. Când le primeam, erau lipsite de detalii esențiale”, a relatat vicepremierul interimar.
Impactul asupra funcționării guvernului
Gheorghiu explica că, din cauza acestui blocaj în obținerea informațiilor, guvernul nu poate lua decizii legislative sau emite ordonanțe de urgență menite să modifice legislația, fiind limitat doar la acțiuni care pot fi realizate prin Parlament.
„Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se facă prin Parlament, ceea ce nu reprezintă, în opinia sa, o piedică majoră”, a adăugat ea.
